Aller au contenu

Philosophiæ naturalis principia mathematica: Diferans ant vèsyon yo

Depi Wikipedya, ansiklopedi lib
Contenu supprimé Contenu ajouté
Baliz : Éditeur de wikicode 2017
Baliz : Éditeur de wikicode 2017
Liy 36 : Liy 36 :
* {{En}} ''The Mathematical Principles of Natural Philosophy'', traduit du latin en anglais par {{Lien|Benjamin Motte}}, 1729.
* {{En}} ''The Mathematical Principles of Natural Philosophy'', traduit du latin en anglais par {{Lien|Benjamin Motte}}, 1729.
* {{En}} ''The Principia - Mathematical Principles of Natural Philosophy'', traduit du latin en anglais par I. Bernard Cohen et Anne Whitman, [[University of California Press]], 1999 <small>([https://books.google.fr/books?id=EQLWCgAAQBAJ& aperçu en ligne])</small>.
* {{En}} ''The Principia - Mathematical Principles of Natural Philosophy'', traduit du latin en anglais par I. Bernard Cohen et Anne Whitman, [[University of California Press]], 1999 <small>([https://books.google.fr/books?id=EQLWCgAAQBAJ& aperçu en ligne])</small>.
* ''Principes mathématiques de la philosophie naturelle'', traduit en français par [[Emilie du Châtelet|Émilie du Châtelet]], 1756-1766 <small>(lire en ligne sur Gallica : [https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k29037w vol. 1] et [https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k290387? vol. 2]).</small>.
* ''Principes mathématiques de la philosophie naturelle'', traduit en français par [[Emilie du Châtelet|Émilie du Châtelet]], 1756-1766 <ref name=Hermann>Claudine Hermann, article cité, {{p.}}6.</ref><small>(lire en ligne sur Gallica : [https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k29037w vol. 1] et [https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k290387? vol. 2]).</small>.


Anpil lòt tradiksyon te fè, ki gen ladan youn (sipoze <ref>K. Razi Naqvi, [[doi:10.48550/arXiv.2104.13340|''A Rumour Turning into a Myth?'']], Cornell University.</ref> ) an [[arab]] an 1789 pa {{Lien|Tafazzul Husain Khan}}.
Anpil lòt tradiksyon te fè, ki gen ladan youn (sipoze <ref>K. Razi Naqvi, [[doi:10.48550/arXiv.2104.13340|''A Rumour Turning into a Myth?'']], Cornell University.</ref> ) an [[arab]] an 1789 pa {{Lien|Tafazzul Husain Khan}}.

Vèsyon jou 11 jiyè 2024 à 08:50

Liv Prinicipia

Philosophiæ naturalis principia mathematica ( Laten pou "Prensip matematik nan filozofi natirèl"), souvan abreje nan Principia oswa Principia Mathematica, se pi gwo zèv Isaac Newton. Travay sa a an laten te pibliye nan Lond an 1687.

Twazyèm edisyon Latin 1726 la, Newton te revize ak anrichi tèks la yon dènye fwa, jeneralman ki konsidere kòm yon referans.[1].

Yon travay fondamantal

(la) Philosophiæ naturalis principia mathematica se youn nan liv syantifik ki pi enpòtan yo te janm pibliye. Fizisyen-matematisyen Alexis Clairaut te deklare an 1747, anviwon nèf ane anvan piblikasyon tradiksyon fransè a: « Pi popilè Liv prensip matematik filozofi natirèl se te 'epòk la. nan yon gwo revolisyon nan Fizik[2],[3]. »

Nan travay sa a, Isaac Newton aplike « lwa matematik nan etid fenomèn natirèl »[4]. Sa a bay sa nou rele kounye a lwa mouvman Newton yo, lwa ki etabli fondasyon mekanik Newtonyen, ansanm ak lwa inivèsèl gravitasyon an.

Apati lwa sa yo, Newton te dedwi tou lwa Kepler yo sou mouvman planèt yo, ki te jwenn anpirik pa Johannes Kepler. Anpil lòt bagay yo ekspoze tou la: lwa chòk yo, mouvman likid yo, teyori mare yo,

Nan fòmile teyori fizik sa yo, Newton devlope kalkil enfinitesimal, yon domèn matematik. Sepandan, langaj kalkil enfinizimal la pa gen anpil nan Principia paske Newton te refòmile majorite demonstrasyon li yo nan agiman jeometrik, lang fizik aktyèl la nan epòk sa a.

Nan edisyon orijinal li an Latin (London, 1687), travay la louvri ak yon prefas pou lektè a ("Praefatio ad lectorem") ak yon omaj bay otè pa Edmond Halley: (la) In viri praestantissimi D. Isaaci Newtoni opus hocce mathematico-physicum saeculi gentisque nostrae decus egregium.

Trete a li menm kòmanse ak definisyon (Philosophiae naturalis principia mathematica: definitiones, p. 1-11) ak lwa oswa aksyòm ([[:la:Leges motus Newtoni|Axiomata sive leges motus] ], p. 12-25). Twa pati (oswa « liv ») swiv sou « mouvman kò yo » ak « sistèm mondyal la »:

  1. De motu corporum: liber primus (Sou mouvman kò yo: premye liv), p. 26-235;
  2. De motu corporum: liber secundus (Sou mouvman kò yo: dezyèm liv), p. 236-400;
  3. De mundi systemate: liber tertius (Sou sistèm monn nan: twazyèm liv), p. 401-510.

Tout antye fòme yon volim an-kwa 510 paj.


Tradiksyon

Anpil lòt tradiksyon te fè, ki gen ladan youn (sipoze [5] ) an arab an 1789 pa Tafazzul Husain Khan (en). [6].

Nòt ak referans

  1. Claudine Hermann précise que « la première édition [est] parue en 1687, une seconde édition, avec corrections, en 1713, et une troisième, améliorée, en 1726. Une traduction anglaise a été publiée en 1729 après sa mort, mais en général c'est à l’édition latine de 1726 qu'il est fait référence. » Claudine Hermann, « La traduction et les commentaires des Principia de Newton par Émilie du Châtelet » [PDF], sur bibnum.education.fr, 2008, p. 3.
  2. Mesye Clairaut, Du Systeme du Monde , nan prensip yo nan gravitasyon inivèsèl, Akademi Royal Syans, p. 517, sou Gallica.
  3. 3,0 et 3,1 Claudine Hermann, article cité, p. 6.
  4. Jean-Chrétien-Ferdinand Hœfer
  5. K. Razi Naqvi, A Rumour Turning into a Myth?, Cornell University.
  6. « (en) The Asiatic Enlightenments of British Astronomy », in Simon Schaffer et al. (dir.), Modèl:Langue, Sagamore Beach, Science History Publications, 2009, p. 49-104 ; voir aussi, dans le même ouvrage, Kapil Raj, « (en) Mapping Knowledge Go-Betweens in Calcutta, 1770-1820 », en part. p. 129-130 (disponible sur Academia.edu).

Gade tou

Atik ki gen rapò

Modèl:Fiche de références

lyen ekstèn

Edisyon sou entènèt

Bibliyografi ak kòmantè

  • Camille Jacques-Yassine (13 avril 2020). « Newton: Philosophiae Naturalis Principia Mathematica ». Bibliothèque de Genève Le Blog. Retrieved 19 septembre 2022.  Check date values in: |access-date= (help)
  • La présentation des Principia par la marquise du Châtelet, texte et analyse de Claudine Hermann (École polytechnique) sur BibNum (2008).
  • Ressources et bibliographie sur le site de la Commission inter-Instituts de recherche sur l’enseignement des mathématiques (inter-IREM) « Épistémologie et histoire des mathématiques » (av. 2007).
  • Les Principia de Newton, numéro spécial de la Revue d'histoire des sciences, 1987/3-4 (en ligne).
  • Alexandre Koyré, Pour une édition critique des œuvres de Newton, dans Revue d'histoire des sciences et de leurs applications, 8-1, Paris, 1955, p. 19-37 (en ligne).
  • Rene Taton, Inventaire des exemplaires des premières éditions des « Principia » de Newton, dans Revue d'histoire des sciences et de leurs applications, 6-1, Paris, 1953, p. 60-63 (en ligne).