"Lingaz olandesc": Desfarënzia danter les verjiuns
Nessun oggetto della modifica |
Nessun oggetto della modifica |
||
| Rissa 24: | Rissa 24: | ||
|ISO 639-3 = |
|ISO 639-3 = |
||
|Cherta = Idioma_neerlandés.PNG |
|Cherta = Idioma_neerlandés.PNG |
||
}}L''''olandesc''' (olandesc: ''Nederlands'') ie na [[rujeneda germanica uzidentela]] che ie la rujeneda de l'oma de zirca 25 milions de persones y che vën ora de chël mo rujeneda da zirca 5 milions de persones. L ie la rujeneda ufziela de i [[Paejes Basc]] y una de la trëi rujenedes ufizieles dl [[Belje]] (ulache l ie la rujeneda de l'oma de zirca l 60% de la populazion). L ie la terza majra [[rujeneda germanica]] do l [[lingaz nglëisc|nglëisc]] y l [[lingaz tudësch|tudësch]]. |
}}L''''olandesc''' (olandesc: ''Nederlands'') ie na [[rujeneda germanica uzidentela]] che ie la rujeneda de l'oma de zirca 25 milions de persones y che vën ora de chël mo rujeneda da zirca 5 milions de persones. L ie la rujeneda ufziela de i [[Paejes Basc]] y una de la trëi rujenedes ufizieles dl [[Belje]] (ulache l ie la rujeneda de l'oma de zirca l 60% de la populazion). L ie la terza majra [[Rujenedes germaniches|rujeneda germanica]] do l [[lingaz nglëisc|nglëisc]] y l [[lingaz tudësch|tudësch]]. |
||
Dedora de l'Europa ie l olandesc ora de chël la rujeneda de l'oma de la majra pert de la populazion dl [[Suriname]] y l ie ënghe na rujeneda ufiziela tl [[Aruba]], [[Curaçao]] y [[Sint Maarten]]. |
Dedora de l'Europa ie l olandesc ora de chël la rujeneda de l'oma de la majra pert de la populazion dl [[Suriname]] y l ie ënghe na rujeneda ufiziela tl [[Aruba]], [[Curaçao]] y [[Sint Maarten]]. |
||
Reviscion de i 23:27, 19 nuë 2021
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
| Dutch | |
|---|---|
Familia de rujenedes | Default
|
| Codesc de rujeneda | |
| ISO 639-3 | – |
L'olandesc (olandesc: Nederlands) ie na rujeneda germanica uzidentela che ie la rujeneda de l'oma de zirca 25 milions de persones y che vën ora de chël mo rujeneda da zirca 5 milions de persones. L ie la rujeneda ufziela de i Paejes Basc y una de la trëi rujenedes ufizieles dl Belje (ulache l ie la rujeneda de l'oma de zirca l 60% de la populazion). L ie la terza majra rujeneda germanica do l nglëisc y l tudësch.
Dedora de l'Europa ie l olandesc ora de chël la rujeneda de l'oma de la majra pert de la populazion dl Suriname y l ie ënghe na rujeneda ufiziela tl Aruba, Curaçao y Sint Maarten.
L olandesc ti semea scialdi al tudësch y mpue ënghe al nglëisc y l vën suënz dit che l ie danter chëla doi rujenedes. Ngrum de dialec olandesc univa nfin da puech rujenei tl Deutschland, dantaldut tl Rheinland ntëur Duisburg. L Plattdeutsch tl nord dl Deutschland univa ënghe rujenà te pertes dl nord ti Pajes Basc. Nsci ne fova l cunfin danter i Paejes Basc y l Deutschland nia diretamënter n cunfin linguistich, ma chël iel deventà cul tëmp cul lascé do di dialec y la adozion de la rujeneda standardiseda te uni paesc.
L olandesc y l tudësch vën suënz udui coche doi formes standardisedes de l gran continuum de dialec tudësc te l'Europa continentela. L olandesc ne adrova nia l Umlaut sciche l tudësch y ne adrova nia plu l congiuntif. L olandesc ova n iede trëi geni gramatichei (masculin, feminin y neutral) sciche l tudësch, ma n'à aldinancuei mé plu doi. L olandesc adrova plu paroles latines de l tudësch, ma scialdi de manco dl nglëisc.