What do you think?
Rate this book
Jurnal de ghetou
Născută în Câmpulung Moldovenesc, Miriam Korber-Bercovici a avut primul contact dur cu regimul Antonescu în septembrie 1940, când a fost exclusă din învățământul de stat, pe baza legilor rasiale. În octombrie 1941, este deportată în Transnistria şi ajunge în ghetoul din Djurin. Supravieţuind acestui „timp blestemat“, se întoarce în România, studiază medicina şi lucrează în mai multe spitale din Bucureşti. După pensionare, a lucrat la serviciul de asistență la domiciliu al Comunităţii evreilor din România şi, ca medic, la școala Lauder.
În octombrie 1941, la doar 18 ani, Miriam Korber-Bercovici a fost deportată alături de familia sa şi de întreaga populație evreiască din Câmpulung Moldovenesc în Transnistria, în cadrul operațiunii de „curățare a terenului” decisă de regimul Antonescu, ce-i viza pe evreii din Bucovina de est. Miriam va ajunge în ghetoul Djurin, unde va rămâne până în mai 1944.
Jurnalul său este o mărturie despre acele timpuri îngrozitoare — o descriere a jafului, a foametei, a frigului şi a sărăciei, a incertitudinii permanente şi a dezumanizării, a deznădejdii şi a fricii pe care le-a îndurat. Tragismul acestor mărturisiri personale le transformă într-un document de interes public.
Jurnalul de ghetou cuprinde însemnările făcute de Miriam Korber-Bercovici despre viaţa pe care a dus-o timp de trei ani în ghetoul din Djurin, în Transnistria, fiind o mărturie vie, directă, a deportării și ghetoizării evreilor români din Bucovina de sud. Originalul jurnalului, scris în limba română cu un ciot de creion chimic, se află în patrimoniul Muzeului Holocaustului din Washington.
În octombrie 1941, la doar 18 ani, Miriam Korber-Bercovici a fost deportată alături de familia sa şi de întreaga populație evreiască din Câmpulung Moldovenesc în Transnistria, în cadrul operațiunii de „curățare a terenului” decisă de regimul Antonescu, ce-i viza pe evreii din Bucovina de est. Miriam va ajunge în ghetoul Djurin, unde va rămâne până în mai 1944.
Jurnalul său este o mărturie despre acele timpuri îngrozitoare — o descriere a jafului, a foametei, a frigului şi a sărăciei, a incertitudinii permanente şi a dezumanizării, a deznădejdii şi a fricii pe care le-a îndurat. Tragismul acestor mărturisiri personale le transformă într-un document de interes public.
Jurnalul de ghetou cuprinde însemnările făcute de Miriam Korber-Bercovici despre viaţa pe care a dus-o timp de trei ani în ghetoul din Djurin, în Transnistria, fiind o mărturie vie, directă, a deportării și ghetoizării evreilor români din Bucovina de sud. Originalul jurnalului, scris în limba română cu un ciot de creion chimic, se află în patrimoniul Muzeului Holocaustului din Washington.
- GenresHolocaust
128 pages, Paperback
Published January 1, 2017
About the author
Miriam Korber-Bercovici
1 bookMiriam Korber-Bercovici s-a născut în 1923 într-o familie de meseriaşi din Câmpulung. Numele tatălui, absolvent al şcolii de tinichigerie din Viena, se găseşte şi astăzi înscris pe acoperişul a două biserici din Câmpulung. În octombrie 1941 este deportată împreună cu familia sa în Transnistria (lagărul Djurin). Experienţă traumatică, perioada petrecută în Transnistria a fost redată în paginile unui jurnal primit în dar de la un prieten cu câteva zile înaintea deportării. Evenimentele cutremurătoare, care au marcat viaţa familiei sale, nu pot fi nicicum uitate, imaginile legate de cei doi bunici paterni, morţi în lagărul de la Moghilev, reveninind şi acum obsesiv în memoria sa.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 4 of 4 reviews
April 17, 2020
Dincolo de ororile lagărelor stă rutina innebunitoare a ghetoului. Mizeria zilelor în care prizonierii se mint singuri că vor fi din nou oameni. Miriam Korber-Bercovici descrie cu autenticitate, fără a se menaja pe sine, un iad aproape casnic, un iad cu care te obișnuiești.
"Zilnic alte griji, zilnic alte noutăți care ne biciuiesc nervii. Se apropie salvarea, se apropie scăparea, se depărtează, totul e numai un miraj pe care-l dorim și ca orice miraj se depărtează pe zi ce trece. Fata morgana a vieții noastre de-acum: casa. De câte ori se zvonește că vom fi grațiați (pentru ce vină nu știm, doar pentru simplul motiv că suntem evrei) apoi totul se transformă în fum și regrete. Abia acum simt că mi-e dor de patrie. Nu socoteam România sau mai bine zis Câmpulung, drept patrie. Cauza era că eram veșnic obidiți și dați la o parte de români. Dar azi când suntem departe, când sute de kilometri ne despart de micul nostru Câmpulung, simt cât de dor și cât de aproape mi-e patria. (...) De ce suntem atât de păcătoși să n-avem și noi o patrie care să ne iubească? Pe noi patria ne-a izgonit în pustiu printre străini și printre cuvintele de prigoană mă urmărește veșnicul: mai departe, jidove rătăcitor".
"Zilnic alte griji, zilnic alte noutăți care ne biciuiesc nervii. Se apropie salvarea, se apropie scăparea, se depărtează, totul e numai un miraj pe care-l dorim și ca orice miraj se depărtează pe zi ce trece. Fata morgana a vieții noastre de-acum: casa. De câte ori se zvonește că vom fi grațiați (pentru ce vină nu știm, doar pentru simplul motiv că suntem evrei) apoi totul se transformă în fum și regrete. Abia acum simt că mi-e dor de patrie. Nu socoteam România sau mai bine zis Câmpulung, drept patrie. Cauza era că eram veșnic obidiți și dați la o parte de români. Dar azi când suntem departe, când sute de kilometri ne despart de micul nostru Câmpulung, simt cât de dor și cât de aproape mi-e patria. (...) De ce suntem atât de păcătoși să n-avem și noi o patrie care să ne iubească? Pe noi patria ne-a izgonit în pustiu printre străini și printre cuvintele de prigoană mă urmărește veșnicul: mai departe, jidove rătăcitor".
July 6, 2020
Cinstit, simplu, uneori chiar scris cu talent - jurnalul unei fete de 18 ani obligată să părăsească orașul Câmpulung Moldovenesc alături de multe ale mii de evrei și de familia sa pentru a fi trimisă înspre o locație necunoscută. Unii au nimerit orășele din Republica Moldova sau din Transnistria, alții ghetouri dedicate morții. Bolile, foametea, ura militarilor și a locuitorilor români sau ucraineni - tot atâtea prilejuri de a sfârși departe de casă.
Recomand oricui vrea să afle mai multe despre soarta evreilor din Bucovina în preajma celui de-al doilea război mondial.
Recomand oricui vrea să afle mai multe despre soarta evreilor din Bucovina în preajma celui de-al doilea război mondial.
December 18, 2016
Great book.
Displaying 1 - 4 of 4 reviews