Nimic nou , aceeași idee repovestita in 250 de pagini . Ma gândesc care este diferența de informație față de capitolul 1 si cel final , tot nu găsesc Nimic nou , aceeași idee repovestita in 250 de pagini . Ma gândesc care este diferența de informație față de capitolul 1 si cel final , tot nu găsesc ceva. Domnul Rughinis se mândrește cu cunoștințele sale filosofice , nu zic ca nu le are, dar aplicarea lor este insuficientă.
Am impresia ca este mai mult o compilare a informației găsite pe prima pagină a căutării "Is AI Good or Evil?" si cam atât, nimic nou. Lansarea de la Humanitas Cișmigiu promitea o lucrare asupra eticii digitale de la un om cu dublă specializare. Complexitatea este similara cu a unui eseu al unui elev de liceu....more
„De ce nu avem o piață a ideilor” -Horia-Roman Patapievici
O carte promițătoare la prima vedere și chiar tinde să pună problema cum trebuie , dar in„De ce nu avem o piață a ideilor” -Horia-Roman Patapievici
O carte promițătoare la prima vedere și chiar tinde să pună problema cum trebuie , dar insuficientă. În această carte Patapievici încearcă să găsească esența problemei inconstanței ideilor din societatea românească . Problema se pune în felul următor : deși avem universități , biblioteci și alte instrumente pentru crearea unui transfer de informație între ramurile societății , comunicarea nu există. Piața ideilor este zona unde se face schimbul de informație între oameni. Cum într-o piață economica oamenii schimbă bunuri , în același mod într-o piață a ideilor oamenii comută conceptele între ei.
Cartea începe cu întrebarea : „De ce nu avem o istorie a filosofiei românești chiar dacă am avut de-a lungul timpului oameni care au creat sisteme filosofice?” .
Autorul pune în prim-plan un set de motive:
a. Lipsa unui aparat critic care să poată face o ierarhizare a ideilor în piață;
b. Lipsa unor oameni specializați care să se ocupe de critică si segmentizare;
c. Lipsa unei comunități pregătite care să absoarbe informația ;
d. Slaba comunicare a indiviziilor din societatea românească ( comunismul , întârzierea față de Occident).
O temă lung discutată este confruntarea dintre cultura generală și cultura specializată . Una reprezentată de figura umanismului iar a doua de cea a modernismului . O analogie frumoasă făcută de către autor este aceea a unei roți , spițele sunt cultura specializată , iar butucul este cultura generală. Fără spițe roata funcționează greu si ineficient , iar fără butuc spițele nu au rost , le lipsește baza din care „să înflorească” . Specialiștii ajută la nuanțarea pieței și la „crearea bunurilor și serviciilor” , dar este în zadar dacă nu există un receptor al acestora.
Problema culturii generale este calitatea ei . Este nefolositor să cunoști că „F=ma” dacă nu reușești să vezi folosința ei în jurul tău (i.e Pământul plat). Calitatea ei contribuie la fluiditatea pieței.
O chestie care mi se pare stranie : în prima parte a cărții autorul critică vehement noțiunea generalizată a culturii că mai apoi să o considere piatra de temelie a pieței. Iar în cele din urmă mi-am pus întrebarea „Cui i se adresează cartea , specialistului sau generalistului?” și îmi este greu să răspund.
În final , cred că spațiul acordat a fost unul prea mic privind o problemă atât de importantă și am simțit reciclarea ideilor doar pentru a ajunge la o mărime critică ca cărții. Aveam așteptări mai mari......more
Loading...
