Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
3 Eurocor Germana Incepători
3 Eurocor Germana Incepători
fratele
die Minute
minutul
die Mutter
mama
(der) Norden
> [de:r
nord(ul)
(der) Osten
est(ul)
die Schwester
sora
die Stunde
ora
(der) Sden
sud(ul)
die Tochter
fiica
der Vater
tat\l
der Wagen
ma[ina, c\ru]a
(der) Westen
vest(ul)
nord\n]
ma[ina, c\ru]a
die Stunde
ora
(der) Osten
est(ul)
(der) Westen
> [de:r
vest(ul)
(der) Sden
sud(ul)
(der) Norden
nord(ul)
der Vater
tat\l
die Tochter
fiica
die Mutter
mama
der Bruder
fratele
die Schwester
sora
die Minute
minutul
vest\n]
El are un frate
[i o sor\.
1
+black1magenta+
+black2magenta+
M\nnc un minut.
sudul
estul
vestul
ma[ina, c\ru]a
ora
minutul
mama
sora
fratele
fiica
tat\l
[n\ minu:t\]
zwei Minuten
eine Stunde
[n\ [tund\]
neun Stunden
eine Flasche
[n\ fla[\]
fnf Flaschen
eine Zigarette
[n\ ]igaret\]
zwei Zigaretten
eine Tasche
[n\ ta[\]
zehn Taschen
ein Junge
[n iung\]
zwei Jungen
2
+black2magenta+
+black3magenta+
Am o ]igar\.
S\ folosim acum punctele cardinele `nv\]ate anterior `n expresii. Citi]i cu voce tare:
im Osten
`n est
im Westen
`n vest
im Norden
`n nord
im Sden
`n sud
nach Sden
spre sud
nach Norden
spre nord
nach Osten
spre est
nach Westen
spre vest
im Norden von
la nord de
im Westen von
la vest de
im Osten von
la est de
im Sden von
la sud de
3
+black3magenta+
+black4magenta+
Dac\ [ti]i deja punctele cardinale, ve]i rezolva cu u[urin]\ exerci]iul urm\tor. ~ncerca]i s\ r\spunde]i
la urm\toarele `ntreb\ri. Unde se afl\ ora[ele? Harta de pe coperta trei a caietului de curs v\ poate
ajuta:
Wo liegt Bonn?
Wo liegt Berlin?
Wo liegt Mnchen?
Wo liegt Schleswig?
Wo liegt Stuttgart?
Wo liegt Kln?
Wo liegt Hamburg?
kommen
> [kom\n]
kommen
> [kom\n]
de la
von
> [fon]
von
> [fon]
de la - la
von-nach
von-nach
pe cine
wen
> [ve:n]
wen
> [ve:n]
jum\tate
halb
> [Halp]
halb
> [Halp]
o jum\tate
de or\
eine halbe
Stunde
eine halbe
Stunde
imediat
gleich
> [glh]
gleich
> [glh]
circa
etwa
> [etva]
etwa
> [etva]
numai
nur
> [nu:r]
nur
> [nu:r]
`ntr-o or\
in einer
Stunde
in einer
Stunde
4
+black4magenta+
+black5magenta+
S\ exers\m cuvintele cu care ne-am familiarizat mai `nainte, dar `ntr-o alt\ ordine. Citi]i clar [i cu
voce tare:
cam, circa
etwa
> [etva]
pe cine
wen
> [ve:n]
de la
von
> [fon]
a veni
kommen
> [kom\n]
de la ... la
von... nach
imediat
gleich
> [glh]
numai
nur
> [nu:r]
jum\tate
halb
> [Halp]
jum\tate de or\
peste o or\
in einer Stunde
S\ exers\m cuvintele noi `n propozi]ii. Repeta]i propozi]iile `n limba german\ cu voce tare [i urm\ri]i
traducerea lor `n limba romn\:
Mein Vater kommt in einer
Stunde.
El c\l\tore[te o or\ de la
Hamburg pn\ la Kiel.
~n continuare, `ncerca]i s\ traduce]i din limba german\ `n limba romn\. Verifica]i-v\ pronun]ia:
Meine Schwester lernt etwa
zwei Stunden.
Venim imediat.
5
+black5magenta+
+black6magenta+
Du wohnst im Norden
von Bukarest.
fahren
> [fa:r\n]
tu cal\tore[ti
du fhrst
a `nv\]a
lernen
> [lern\n]
eu `nv\]
ich lerne
a merge
gehen
> [ge:\n]
noi mergem
wir gehen
a locui
wohnen
> [vo:n\n]
ei/ele locuiesc
sie wohnen
a munci
arbeiten
> [arbt\n]
tu munce[ti
du arbeitest
el munce[te
er arbeitet
a mnca
essen
> [es\n]
tu m\nnci
du it
Verbul essen este neregulat. La persoana a II-a [i a III-a singular, vocala e din r\d\cina
verbului se transform\ `ni:
ich esse, du it, er it.
Se conjug\ la fel ca [i verbul sprechen a vorbi.
6
+black6magenta+
+black7magenta+
S\ folosim aceste verbe `n propozi]ii. Citi]i cu voce tare propozi]iile `n limba german\ [i traduce]ile `n limba romn\:
Mein Vater fhrt eine Stunde
von Kiel bis Hamburg.
> [mn fa:t\r fE:rt n\ [tund\ > Tat\l meu c\l\tore[te o or\
fon ki:1 bis Hamburk]
de la Kiel pn\ la Hamburg.
> [vi:r fa:r\n ie]t na:H berli:n] > Noi c\l\torim acum la Berlin.
Du it etwas Suppe.
Er it viel Kartoffeln.
> Nein, ich fahre nach Sden. > [nn ih fa:r\ naH zU:d\n]
Nu v\ `n]eleg.
7
+black7magenta+
+black8magenta+
Tu nu e[ti casnic\.
El nu este chelner.
Er ist Diplomat.
Sie ist Lehrerin.
Nu am nici un pix.
Nu am ]ig\ri.
El are ma[in\?
Cuvintele kein, keine sunt articole nehot\rte negate. Ele se declin\ ca [i articolele nehot\rte.
Iat\ cteva exemple:
Er hat ein Kind.
El are un copil.
Ea are un b\iat.
Nu am nici un fiu.
8
+black8magenta+
+black9magenta+
Eu nu am nici o sor\.
Eu nu am nici un copil.
Ea nu este elev\.
~n limba german\, `ntreb\rile ct timp? , pn\ cnd? sau de ct timp, de cnd se traduc
prin: wie lange? (exprim\ durata).
Iat\ cateva exemple:
Wie lange arbeiten Sie?
~n exerci]iul precedent a ap\rut de dou\ ori un nou pronume personal -ihr - voi . Deci re]ine]i:
`n limba german\, la persoana a doua plural se folose[te pronumele personal ihr , de exemplu:
Ihr fahrt nach Hause.
+black10magenta+
voi locui]i
ihr lernt
voi `nv\]a]i
ihr arbeitet
voi munci]i
ihr fahrt
voi c\l\tori]i
ihr geht
voi merge]i
ihr et
voi mnca]i
ihr habt
voi ave]i
S\ aplic\m acum cuno[tin]ele noi. Completa]i propozi]iile `n limba german\; folosi]i filtrul ro[u:
Ct timp lucra]i?
Et ihr Bratwurst?
+black11magenta+
Am ajuns deja la sfr[itul primei p\r]i a lec]iei 5. Traduce]i urm\toarele propozi]ii `n limba german\
[i verifica]i-v\ pronun]ia:
Tat\l meu c\l\tore[te o
jum\tate de or\ de la Lbeck
pn\ la Kiel.
N-am creion.
> [mn\ [vest\r lernt nu:r n\ > Meine Schwester lernt nur eine
Halb\ [tund\]
halbe Stunde.
Ai un pix? Nu, nu am
nici unul.
11
+black11magenta+
+black12magenta+
der Rumne
romnca
die Rumnin
neam]ul
der Deutsche
nem]oaica
die Deutsche
un neam]
ein Deutscher
> [n dt[\r]
o nem]oaic\
eine Deutsche
luna
calendaristic\
der Monat
lunile
die Monate
s\pt\mna
die Woche
anul
das Jahr
ora[ul
die Stadt
prim\ria
das Rathaus
Marea Baltic\
die Ostsee
familia
die Familie
aproape de ...
azi
heute
> [ht\]
heute
> [Ht\]
azi
ein Deutscher
> [n dt[\r]
un neam]
eine Rumnin
o romnc\
der Monat
luna calendaristic\
das Jahr
anul
die Woche
s\pt\mna
ein Rumne
> [n rumE:n\]
un romn
eine Deutsche
o nem]oaic\
die Stadt
ora[ul
das Rathaus
prim\ria
aproape de ...
12
+black12magenta+
+black13magenta+
die Familie
familia
die Monate
lunile
die Ostsee
Marea Baltic\
Urm\ri]i cu aten]ie sensul cuvintelor noi din urm\toarele propozi]ii. Citi]i cu voce tare propozi]iile
`n limba german\ [i urm\ri]i traducerea lor:
Herr Schwarz ist Deutscher.
Sunte]i romnc\?
Azi nu lucrez.
Nu sunt romn.
Sunt german.
13
+black13magenta+
+black14magenta+
Un an [i dou\ luni.
> heute
> [ht\]
anul
prim\ria
familia mea
s\pt\mna [i ziua
ora[ul
Ea este romnc\.
aproape de...
Ea este nem]oaic\.
Marea Baltic\
a se `ntlni
treffen
> [tref\n]
el se `ntlne[te
er trifft
a r\mne
bleiben
> [blb\n]
el r\mne
er bleibt
tu ai
du hast
eu eram / am fost
ich war
place
es gefllt
eu vreau
ich will
el vrea
er will
noi vrem
wir wollen
vorhaben
> [fo:rHa:b\n]
er hat vor
a merge cu cineva
mitkommen
> [mitkom\n]
ea vine cu
14
+black14magenta+
+black15magenta+
S\ folosim aceste verbe `n propozi]ii. Citi]i cu voce tare [i re]ine]i sensul propozi]iilor. Urm\ri]i
pronun]ia corect\:
Er trifft sie.
El se `ntlne[te cu ea.
Kommst du mit?
Vii [i tu?
Ea r\mne aici.
El nu vrea asta.
Es gefllt dir?
~]i place?
Nu ai a[a ceva.
Citi]i cu voce tare propozi]iile `n limba german\ [i traduce]i-le `n limba romn\. Folosi]i filtrul ro[u:
Ich treffe Frulein Rohde.
Mein Mann kommt schon mit. > [mn man komt [o:n mit]
A]i re]inut deja verbele noi? Urmeaz\ un exerci]iu de verificare. Completa]i propozi]iile `n limba
german\ cu verbele corespunz\toare. Folosi]i filtrul ro[u:
El se `ntlne[te cu fiica mea.
V\ place la Kiel?
Vin [i eu.
Ai un frate?
15
+black15magenta+
+black16magenta+
Verbul treffen se conjug\ neregulat. La persoana a II-a [i a III-a singular, vocala e din r\d\cin\
se transform\ `n i ; de exemplu: ich treffe m\ `ntlnesc, du triffst tu te `ntlne[ti, er trifft el se
`ntlne[te. ~n mod asem\n\tor se conjug\ verbele essen a mnca [i sprechen a vorbi .
Verbele vorhaben a pl\nui ceva [i mitkommen a merge `mpreun\ cu sunt verbe
compuse cu particul\ separabil\, ceea ce inseamna ca particulele vor- , respectiv mit- sunt
accentuate [i `n anumite condi]ii se separ\ de verb. ~ntr-o propozi]ie principal\, la timpul prezent,
particula separabil\ se afl\ pe ultimul loc, de exemplu:
Ich komme in die Kirche mit. Vin [i eu la biseric\.
Ich habe heute viel vor. Mi-am propus multe lucruri pentru azi.
Conjugarea verbului modal wollen a vrea este neregulat\:
ich will eu vreau, er will el vrea, wir wollen noi vrem. Verbele modale se folosesc de regul\
`mpreun\ cu infinitivul altui verb, de exemplu:
Er will zu Hause arbeiten. El vrea s\ lucreze acas\.
~n asemenea cazuri, verbul la infinitiv (arbeiten) st\ `ntotdeauna la sfr[itul propozi]iei.
S\ folosim noile verbe `n propozi]ii. Citi]i cu voce tare propozi]iile `n limba german\; urm\ri]i
sensul lor:
Was haben Sie heute vor?
Vrem s\ mergem la
ambasad\.
El se `ntlne[te cu doamna
Schmidt.
Ja, ich mchte Deutsch lernen. > [ia ih mOht\ dt[ lern\n]
Ich treffe Sie in Hamburg.
Ich will in die Schweiz fahren. > [ih vil in di: [v] fa:r\n]
~n ultima propozi]ie a exerci]iului anterior, verbul la infinitiv este la sfr[it (fahren a c\l\tori). ~n
limba german\, infinitivul verbului se termin\ totdeauna `n -(e)n . De acum `ncolo, `n vocabularul
de la sfr[itul caietului de curs ve]i `ntlni forma de infinitiv a verbului, de exemplu:
fahren a c\l\tori, er fhrt el c\l\tore[te.
Acum traduce]i din limba romn\ `n limba german\. Folosi]i filtrul ro[u:
Voi r\mne]i acas\.
+black17magenta+
Vii [i tu?
~n continuare s\ `nv\]am cteva pronume posesive noi. Repeta]i cu voce tare urm\toarele propozi]ii:
Ist das Ihre Frau?
Pronumele posesive Ihr, Ihre al, a, ale dumneavostr\ sunt pronume de polite]e. Aceste
pronume se scriu `ntotdeauna cu majuscul\, ca [i pronumele Sie dumneavoastr\ [i se conjug\
la fel ca articolul nehot\rt; la genul masculin [i neutru singular are forma Ihr,iar la feminin,
singular [i la pluralul tuturor genurilor forma Ihre; de exemplu:
Das ist Ihr Tee. Acesta este ceaiul dumneavoastr\.
Das ist Ihre Schwester. Ea este sora dumneavoastr\.
Sind das Ihre Shne? Ei sunt b\ie]ii dumneavoastr\?
Ich kenne Ihren Bruder. ~l cunosc pe fratele dumneavoastr\.
Ich kenne Ihre Schwester. O cunosc pe sora dumneavoastr\.
17
+black17magenta+
+black18magenta+
Urmeaz\ un exerci]iu de traducere `n care vom introduce noile pronume posesive. Completa]i
propozi]iile `n limba german\ cu forma corect\ a pronumelui posesiv. Folosi]i filtrul ro[u:
Aceasta este so]ia
dumneavoastr\?
also
> [alzo:]
doch
> [doH]
bine`n]eles
natrlich
> [natU:rlih]
pe noi, nou\
uns
> [uns]
probabil
wahrscheinlich
> [va:r[nlih]
la restaurant
ins Restaurant
S\ folosim cuvintele noi `n propozi]ii. Repeta]i propozi]iile `n limba german\ cu voce tare [i clar:
Du kennst doch Herrn
Rohde, nicht wahr?
Doar `l cuno[ti pe
domnul Rohde, nu-i a[a?
Ja, natrlich.
Da, bine`n]eles.
Wahrscheinlich nur
eine Woche.
Probabil numai
o s\pt\mn\.
Ne place cartea.
(Dumneavoastr\) ne `n]elege]i?
18
+black18magenta+
+black19magenta+
Mergem la restaurant.
Citi]i urm\toarele propozi]ii `n limba german\; traduce]i-le `n limba romn\. Dac\ a]i parcurs materia pn\ acum cu aten]ie, ve]i reu[i s\ rezolva]i f\r\ dificultate acest exerci]iu. Reveni]i asupra
explica]iilor acolo unde observa]i c\ ave]i neclarit\]i:
Herr Rohde trifft Herrn und
Frau Kurz in Schleswig.
Ja natrlich!
19
+black19magenta+
+black20magenta+
~n exerci]iul urm\tor vom repeta toat\ materia introdus\ `n lec]ia 5. Rezolva]i de mai multe ori
exerci]iul. ~ncepe]i rezolvarea temei numai dup\ ce considera]i c\ v-a]i `nsu[it foarte bine materia
nou\. Traduce]i `n limba german\. Nu uita]i s\ folosi]i filtrul ro[u:
Schleswig se afl\ la nord.
Locui]i aici?
Mergem s\ mnc\m.
+black21magenta+
RECAPITULAREA LEC}IEI 5
5.1.
La persoana a II-a plural, verbul prime[te desinen]a t sau et; de exemplu: ihr lernt.
Constituie o excep]ie verbul sein avnd forma: ihr seid voi sunte]i.Verbul `nso]e[te
`ntotdeauna subiectul, `n acest caz subiectul fiind pronumele ihr voi; de exemplu: ihr habt
voi ave]i (ceva).
5.2.
5.3.
eu am
ich habe
tu ai
du hast
el are
er hat
ea are
sie hat
es hat
noi avem
wir haben
voi ave]i
ihr habt
ei/ele au
sie haben
dumneavoastr\ ave]i
Sie haben
ich treffe
tu `ntlne[ti
du triffst
el `ntlne[te
er trifft
ea `ntlne[te
sie trifft
es trifft
noi `ntlnim
wir treffen
voi `ntlni]i
ihr trefft
ei/ele `ntlnesc
sie treffen
dumneavoastr\ `ntlni]i
Sie treffen
Verbul essen a mnca se conjug\ la fel ca [i verbul treffen: ich esse, du it, er it, wir
essen, ihr et, sie essen.
5.4.
5.5.
ich will
tu vrei
du willst
el/ea vrea
noi vrem
wir wollen
voi vre]i
ihr wollt
ei/ele vor
sie wollen.
~n limba german\ verbul modal este asociat (de regul\) cu forma de infinitiv a unui alt verb,
de exemplu:
Ich will nicht nach Hause gehen. Nu vreau s\ m\ duc acas\.
21
+black21magenta+
+black22magenta+
5.6.
5.7.
5.8.
5.9.
~n func]ie de genul lor, substantivele se neag\ cu unul dintre cuvintele kein, keine, care
sunt articole nehot\rte negate [i vor `nlocui (dac\ este cazul) articolul nehot\rt. ~n aceste
cazuri, `n fa]a substantivului nu se folose[te articolul, de exemplu:
Er ist Diplomat El este diplomat.
Pronumele posesiv mein, meine al meu, a mea se conjug\ ca articolul nehot\rt ein,
eine, de exemplu:
Dort steht mein Bruder.
Pronumele posesive Ihr, Ihre al, a, ale dumneavoastr\ sunt folosite ca [i pronume de
polite]e. Acest pronume se conjug\ ca articolul nehot\rt ein, eine [i se scrie totdeauna
cu majuscul\:
Ist das Ihr Bruder?
5.10. Verbul la infinitiv prime[te `n limba german\ termina]ia -en [i st\ de regul\ la sfr[itul
propozi]iei. De acum `ncolo ve]i `ntlni aceast\ form\ a verbului `n vocabularul de la sfr[itul
caietului de curs, de exemplu:
bleiben
a r\mne
5.11. Pronumele personal wir noi are la cazurile acuzativ [i dativ forma uns pe noi/
nou\, de exemplu:
Das Buch gefllt uns.
Ea ne cunoa[te.
5.12. Indiferent de genul gramatical al substantivului, la plural se folose[te articolul hot\rt die.
Multe substantive primesc la plural desinen]a -n, de exemplu:
die Minute
der Junge
+black23magenta+
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
Wo liegt Schleswig?
7.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
2.
3.
4.
5.
23
+black23magenta+
+black24magenta+
adresa
der Appetit
pofta, apetitul
die Dame
doamna
die Dnin
daneza (locuitoare a
Danemarcei)
die Eltern
p\rin]ii
das Essen
mncarea
der Fisch
pe[tele
(der) Freitag
vinerea
gestern
> [gest\rn]
ieri
das Kino
cinematograful
die Limonade
limonada
(der) Sonnabend
smb\ta
limonada
das Kino
cinematograful
eine Dame
o doamn\
der Appetit
pofta, apetitul
(der) Freitag
vinerea
(der) Sonnabend
smb\ta
die Adresse
adresa
gestern
> [gest\rn]
ieri
der Fisch
pe[tele
das Essen
mncarea
die Eltern
p\rin]ii
die Dnin
daneza (locuitoare a
Danemarcei)
24
+black24magenta+
+black25magenta+
S\ folosim acum noile cuvinte `n propozi]ii. Citi]i cu voce tare propozi]iile `n limba german\ [i
urm\ri]i traducerea lor:
Guten Appetit!
Poft\ bun\!
O cuno[ti pe doamna?
A]i `nv\]at deja cuvintele noi? V\ pute]i verifica `n exerci]iul urm\tor. Traduce]i din limba romn\
`n limba german\:
pofta
cinematograful
mncarea
ieri
> gestern
> [gest\rn]
vinerea
smb\ta
pe[tele
adresa
limonada
doamna
p\rin]ii
daneza
+black26magenta+
Mi-e sete.
este, exist\
es gibt
vinerea (cnd?)
am Freitag
Cu ajutorul urm\toarelor propozi]ii vom exersa cuvintele [i expresiile noi. Citi]i propozi]iile `n
limba german\ [i verifica]i-v\ pronun]ia:
Bitte, nehmen Sie Platz!
Mi-e sete.
O bere, v\ vog!
Ne e sete.
Vinerea muncim.
26
+black26magenta+
+black27magenta+
besuchen
> [bezu:H\n]
a aduce
bringen
> [bring\n]
a lua
nehmen
> [ne:m\n]
el ia
er nimmt
a putea
knnen
> [kOn\n]
eu pot
ich kann
el poate
er kann
noi putem
wir knnen
Nu pot.
El ia cartea mea.
Noi o vizit\m.
Er kann kommen.
El poate veni.
Verbele knnen a putea [i wollen a vrea sunt verbe modale. Conjugarea lor este
neregulat\. Formele de indicativ prezent, persoana `nti [i a treia singular sunt identice, la fel [i
formele de persoana I [i a III-a plural:
ich kann er kann
ich will er will
Verbul modal knnen este `nso]it de forma de infinitiv a verbului principal, `ns\ acest infinitiv
st\ la sfr[itul propozi]iei:
Wir knnen nach Berlin fahren. Noi putem merge/pleca la Berlin.
Sie kann nach Hause gehen. Ea poate s\ mearg\ acas\.
Verbul nehmen a lua se conjug\ ca verbul treffen a `ntlni:
ich nehme, du nimmst, er nimmt, wir nehmen, ihr nehmt, sie/Sie nehmen.
Citi]i cu voce tare urm\toarele propozi]ii; verifica]i-v\ pronun]ia [i urm\ri]i cu aten]ie traducerea
propozi]iilor:
Ich besuche meine Eltern.
27
+black27magenta+
+black28magenta+
El ia cartea mea.
M\ pute]i `n]elege?
Tu aduci ]ig\ri.
~l vizitez pe domnul Schmidt. > Ich besuche Herrn Schmidt. > [ih bezu:H\ Hern [mit]
Pot s\ beau cafea?
Ne este sete.
Aduce]i-ne, v\ rog,
o limonad\.
Nu vreau limonad\,
a[ vrea vin.
> Gut, ich nehme ein Glas Wein. > [gu:t ih ne:m\ n gla:s vn]
dann
> [dan]
gerade
> [gera:d\]
des
oft
> [oft]
wohin
> [vo:hin]
de dou\ ori
zweimal
> []vmal]
al t\u
dein
> [dn]
deine
> [dn\]
28
+black28magenta+
+black29magenta+
dein
> [dn]
gerade
> [gera:d\]
deine
> [ dn\]
wohin
> [vo:hin]
de dou\ ori
zweimal
> []vmal]
dann
> [dan]
des
oft
> [oft]
Cuvintele dein [i deine sunt pronume posesive. Ele se declin\ ca articolul nehot\rt, stau in
fa]a substantivului [i se acord\ `n gen, num\r [i caz cu acesta. Pronumele deineste folosit pentru
substantivele masculine [i neutre. Pronumele deine se folose[te cu substantivele feminine [i la
plural; de exemplu:
Steht dort dein Bruder? (der)
Citi]i cu voce tare urm\toarele propozi]ii [i urm\ri]i cu aten]ie folosirea pronumelui posesiv:
Das ist deine Schwester.
hst
> [dn
maksimilian]
bru:d\r
29
+black29magenta+
+black30magenta+
Ihr Heft
meine Schwester
mein Kuli
mein Kind
meine Shne
Ihr Bruder
mein Bier
Ihre Frau
> Ne e sete.
30
+black30magenta+
+black31magenta+
Este danez\?
Prepozi]ia von cere cazul dativ. La masculin [i neutru forma articolelor der, das [i ein
este: dem [i einem. La feminin forma articolelor die [i eine este der [ieiner, de exemplu:
der Bahnhof
das Rathaus
die Mutter
`n apropierea g\rii
`n apropierea prim\riei
de la mama
31
+black31magenta+
+black32magenta+
~nv\] la [coal\.
S\ repet\m `nc\ o dat\ tot ce am `nv\]at `n aceast\ lec]ie. Traduce]i `n limba romn\. Citi]i cu voce
tare propozi]iile `n limba german\:
Guten Appetit!
Mergem la cinema.
M\ pute]i `n]elege?
Nu pot.
32
+black32magenta+
+black33magenta+
33
+black33magenta+
+black34magenta+
Dac\ pute]i rezolva urm\torul exerci]iu f\r\ gre[eli, `nseamn\ c\ a]i reu[it s\ v\ `nsu[i]i foarte bine
materia primelor [ase lec]ii. ~n cazul `n care ave]i dificult\]i `n rezolvarea lui, nu ezita]i s\ consulta]i
lec]iile anterioare.
Traduce]i `n limba german\:
Nu `nv\]a]i la [coal\.
Lucrezi la banc\?
Locuiesc `n sud.
> Meine Eva ist noch klein, aber sie lernt gut.
Nu, nu avem.
34
+black34magenta+
+black35magenta+
Vin [i eu.
Urmeaz\ un exerci]iu de pronun]ie, `n fapt, o clasificare a cuvintelor care con]in acela[i sunet. Citi]i-le
clar [i cu voce tare:
[]
knnen
wir knnen
[e]
kennen
wir kennen
[\]
meine
eine
[\r]
meiner
einer
[r]
hier
wir
sehr
[r]
gern
Herrn
Durst
Kln
35
+black35magenta+
+black36magenta+
RECAPITULAREA LEC}IEI 6
6.1.
6.2.
~n dativ, articolele hot\rt [i nehot\rt au formele dem [i, respectiv, einem, la masculin [i
neutru, iar la feminin der [i, respectiv, einer, de exemplu:
der Bruder
das Kind
die Schule
Verbul knnen a putea este verb modal. Conjugarea lui este neregulat\. La persoanele
`nti [i a treia singular are forme identice:
ich kann
eu pot
er kann
el poate
sie knnen
ei/ele pot
noi putem
Acest verb este `ntotdeauna `nso]it de un verb principal la infinitiv, infinitivul st\ `ns\ la
sfr[itul propozi]iei:
Ich kann jetzt nach Hause fahren.
6.3.
6.4.
6.5.
Construc]ia es gibt se folose[te `n locul verbului sein. Ea exprim\ existen]a unui lucru,
fenomen sau a unei persoane. Dup\ acest verb se folose[te `ntotdeauna cazul acuzativ,
de exemplu:
Hier gibt es kein Bier.
Pronumele posesiv dein, deine al t\u, a ta, ale tale se declin\ ca articolul nehot\rt. El se
acord\ `n gen, num\r [i caz cu substantivul, de exemplu:
Dort steht dein Bruder.
Dup\ prepozi]ia von de la, despre se folose[te cazul dativ. Aceast\ prepozi]ie este
folosit\ [i pentru exprimarea posesiei:
Ich habe das Buch von dir.
Cartea o am de la tine.
+black37magenta+
B.
C.
2.
Wir haben Durst. Bringen Sie uns bitte eine Flasche Limonade!
3.
4.
5.
6.
2.
3.
Cine e[ti?
4.
5.
6.
2.
3.
4.
5.
37
+black37magenta+
+black38magenta+
VOCABULARUL LEC}IILOR 5 {I 6
> [di: adres\]
adresa
also
> [alzo:]
der Appetit
[de:r
die Adresse
besuchen
er besucht
bleiben
er bleibt
bringen
er bringt
der Bruder
>
apeti:t]
pofta, apetitul
> [bezu:H\n]
a vizita
el viziteaz\
> [blb\n]
a r\mne
el r\mne
[bring\n]
a aduce
el aduce
>
>
[de:r bru:d\r]
fratele
> [dan]
apoi
die Dame
doamna
die Dnin
dein
> [dn]
al t\u
deine
> [dn\]
a ta
neam]ul
dann
der Deutsche
[n dt[\r]
un neam]
ein Deutscher
>
eine Deutsche
o nem]oaic\
> [doH]
ba da, totu[i
setea
a-i fi sete
die Eltern
p\rin]ii
das Essen
mncarea
> [etva]
circa, cam
die Familie
familia
der Fisch
pe[tele
die Flasche
sticla, butelia
so]ia mea
vineri
am Freitag
vinerea (cnd?)
fnfzehn
> [fUnf]e:n]
cincisprezece
geben
> [ge:b\n]
a da
este, exist\
> [gefal\n]
a pl\cea
place
gerade
> [gera:d\]
gestern
> [gest\rn]
ieri
gleich
> [glh]
doch
der Durst
Durst haben
etwa
meine Frau
der Freitag
es gibt
gefallen
es gefllt
38
+black38magenta+
+black39magenta+
> [Ha:b\n]
a avea
tu ai
> [Halp]
jum\tate
o jum\tate de or\
heute
> [Ht\]
azi
in
> [in]
`n
ihr
> [i:r]
al dumneavoastr\
ihre
> [i:r\]
a dumneavoastr\
haben
du hast
halb
eine halbe Stunde
[das ia:r]
anul
das Jahr
>
das Kino
cinematograful
> [kom\n]
a veni
el vine
> [kOn\n]
a putea
ich/er kann
eu pot, el poate
wir/sie knnen
> [lang]
die Limonade, -n
limonada
die Minute, -n
minutul
> [mitkom\n]
vine [i el
kommen
er kommt
knnen
lang
wie lange
mitkommen
er kommt mit
[de:r
mo:nat]
luna (calendaristic\)
der Monat, -e
>
die Mutter
mama
> [na:]
aproape
`n apropiere
natrlich
> [natU:rlih]
bine`n]eles, natural
nehmen
> [ne:m\n]
a lua
el ia
nah
in der Nhe (von)
er nimmt
(der) Norden
>
[de:r
nord\n]
nordul
im Norden
`n nord
nach Norden
spre nord
nur
> [nu:r]
numai
oft
> [oft]
des
estul
im Osten
`n est
nach Osten
spre est
Marea Baltic\
(der) Osten
die Ostsee
der Platz
Platz nehmen
das Rathaus
>
[de:r
pla]]
locul
a lua loc
prim\ria
39
+black39magenta+
+black40magenta+
der Rumne
romnul
die Rumnin
romnca
die Schwester
sora
die Stadt
ora[ul
der Sonnabend
smb\ta
smb\ta (cnd?)
ora
`ntr-o or\
sudul
`n sud
spre sud
ziua
am Sonnabend
die Stunde, -n
in einer Stunde
(der) Sden
im Sden
nach Sden
der Tag
die Tochter
treffen
er trifft
uns
der Vater
>
[di: to:Ht\r]
fiica
> [tref\n]
>
a `ntlni
[e:r trift]
el se `ntlne[te
> [uns]
>
pe noi, nou\
[de:r fa:t\r]
tat\l
> [fon]
de la
> [fon-nah]
de la (pn\) la
> [forHa:b\n]
ma[ina
wahrscheinlich
probabil
a fost, eu am fost
was
> [vas]
ce
wen
> [ve:n]
pe cine
wer
> [ve:r]
cine
von
von-nach
vorhaben
er hat vor
der Wagen
(der) Westen
>
[de:r
vest\n]
vestul
im Westen
`n vest
nach Westen
spre vest
s\pt\mna
wohin
> [vo:Hin]
wollen
> [vol\n]
a vrea
ich/er will
eu vreau/ el vrea
wir wollen
noi vrem
]igara
> []vmal]
de dou\ ori
die Woche
die Zigarette, -n
zweimal
40
+black40magenta+