Lumini De Vis
()
Informații despre cartea electronică
‘‘De dimineata, soarele se-aprinde
Si-mi bate-n geam cu straluciri de vis,
Nimic la soare nu ma mai surprinde,
Caci totul pare-acum desprins de paradis...”
Citiți mai multe din Virginia Buzdrug
Din Amintiri Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPrin Anotimpuri Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluări
Legat de Lumini De Vis
Cărți electronice asociate
Anotimpurile Poeziei Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMuguri De Clipa Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDoruri: Poeme Din Si Catre Sufletul Meu Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriNebun De Fumuri Bete Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSolis Occasum Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFereastra Sufletului Meu Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriNostalgii De Toamna Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPribegi In Tara Nimanui Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriAlbastru Amar Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSentimente Fantoma Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPe Harta Tuturor Visarilor Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriAmintiri Dincolo De Cuvinte Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFire De Poem Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPasiuni la indigo: Poezii de dragoste Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriNervurile Inimii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriVise, Versuri, Vieti Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriArme Si Trandafiri Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriRasaritul Ideilor Pierdute In Iubire Evaluare: 5 din 5 stele5/5Aici Te Iubesc Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPoezii Cu Suflet Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriTrairi, Emotii, Amintiri... Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriLacrimi Spre Fericire Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDrumul spre cer Vol. II Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDuminica Lui Kafka Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCulorile vieţii - Poezii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDincolo De Vers Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriEu La Plural Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriLumina Sufletului Meu Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriAlti noi si alte ploi Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPoemele Izolarii Evaluare: 4 din 5 stele4/5
Poezie pentru dvs.
Spitalul manechinelor Evaluare: 4 din 5 stele4/5Poezii Evaluare: 5 din 5 stele5/5Cele mai frumoase poezii ale anului. Antologie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriInima ca un pumn de boxeur Evaluare: 4 din 5 stele4/5Dactilografa de noapte Evaluare: 4 din 5 stele4/5Testele De Incultura Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSînge albastru Evaluare: 5 din 5 stele5/5Trepte Spre Rai Evaluare: 5 din 5 stele5/5Geniu pustiu Evaluare: 5 din 5 stele5/5Drumul furnicilor Evaluare: 5 din 5 stele5/5Expiratie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriToamna se numără copacii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSărmanul Dionis Evaluare: 5 din 5 stele5/5Am ales iubirea: Poeme Evaluare: 4 din 5 stele4/5Non Stress Evaluare: 3 din 5 stele3/5Nebunii Orbi Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluărifoarte foarte aproape Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSuflet de femeie Evaluare: 5 din 5 stele5/5Dragoste n-are plural Evaluare: 4 din 5 stele4/5Poemele Izolarii Evaluare: 4 din 5 stele4/5Azi cant jazz Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIeudul fără ieșire Evaluare: 5 din 5 stele5/5Condițional optativ Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMaldororiana Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDoruri Sfinte-Poezii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFemeia (1889-1891) în transpunerea lui Șerban Foarță Evaluare: 3 din 5 stele3/5Riduri Evaluare: 4 din 5 stele4/5O sută cincizeci de mii la peluze Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluărite aștept ca pe un glonte Evaluare: 3 din 5 stele3/5Solitudinea e țara mea Evaluare: 2 din 5 stele2/5
Recenzii pentru Lumini De Vis
0 evaluări0 recenzii
Previzualizare carte
Lumini De Vis - Virginia Buzdrug
Copyright
Lumini de vis
COPYRIGHT 2021 VIRGINIA BUZDRUG
COPYRIGHT 2021 Editura LETRAS
Toate drepturile rezervate.
ISBN ePub 978-606-071-430-9
Publicat de Letras
https://letras.ro/
Distribuit de https://piatadecarte.net/
Contact editura: [email protected]
Această carte este protejată de legea dreptului de autor.
Din respect pentru autorul cărţii, folosiţi-o pentru uzul personal.
Puteţi reproduce extrase din această carte în limita a 300 de cuvinte, pe site-ul, blogul dvs., în reţelele sociale, folosind întotdeauna semnele citării, urmate de titlul cărţii LUMINI DE VIS, un link către această carte şi către Editura Letras.
Cuprins
Lumini de vis
Copyright
Abonament de viață nouă
M-am hotărât să-I scriu lui Dumnezeu
O scrisorică; să îi spun că eu
Îmi fac abonament de viață nouă –
Și când e soare, și atunci când plouă...
M-a protejat mereu, de când sunt mică,
Când nu știam ce ‘nseamnă să ai frică,
Când nu știam ce ‘nseamnă să te doară
Și nu știam de foc la inimioară...
Știam doar că mi-e foame sau mi-e sete,
Și-atunci mă înfruptam pe îndelete...
Și mă sculam sătulă de la masă,
Mă bucuram că viața e frumoasă...
Când am crescut, m-a dus pân’ la răscruce,
Mi-a așezat pe umeri, milostiv, o cruce...
Să plec cu ea pe-o singură cărare
Și, ce aleg, nu-mi e cu supărare!
M-am păcălit când am ales frumosul...
E o zicală veche, cum că „roade osul";
Dar, necrezând în vorbe populare,
Simțeam furnicături în capilare...
Și am plecat, și am plecat departe,
Crezând în fericire pân’ la moarte;
Descoperind un adevăr subțire,
Plângeam fără măsură, în neștire...
Mă ‘ntoarce pasul, la răscruce, înapoi...
Un alt drum să descopăr pentru doi.
Chiar Domnul S-a ‘ntristat de ce-am ales
Și ‘nțelegea de ce plângeam atât de des...
Din nou la start, pe dreapta, la răscruce,
Să văd destinul meu unde mă duce...
M-a dus pân’ la Altarul Său, cu milă,
Să-mi fie viața mai frumoasă și utilă...
Și-a fost, și-a fost, și-a fost, nu pot să spun!
Doar amintirea-mi vine s-o sugrum...
Am tras la ham întregi zile și nopți
Și m-am trezit că mă înșală niște hoți...
Dar eu, ca om, n-am valorat nimic
În fața lăcomiei, și cu regret o zic;
Căci dacă ești tăcut și ești și bun,
Coroana fericirii pe-un mormânt ți-o pun...
Mă uit în sus, speranța-i tot la Domnul
Ce mi-a vegheat în fiecare noapte somnul...
Și-i scriu acum, în mica scrisorică,
Că doar de El și Maica Lui mi-e frică
Mă ‘nscriu cu un abonament de viață nouă;
Frumoasă-i viața, și atunci când plouă...
E curcubeu în zarea Ta, în Paradis,
Și mă îndrept să-mi iau culori, de-mi e permis...
Oriunde
Oriunde o să fiu în lumea asta mare,
Oriunde o să plec, sunt sigură că știi;
Eu nu ți-am spus vreodată ce mă doare,
Și nu-i timp de regrete, că’s târzii...
Oriunde-o să privesc în zarea-albastră,
Mă voi opri la capătul de nor;
Refuz să mă gândesc la viața noastră,
Că de o primăvară nouă îmi e dor...
M-am depărtat demult de amintire...
N-am așteptat și nu aștept nimic.
Și îmi venea să plec spre mânăstire,
Dar nu puteam măcar să mă ridic...
Căci m-ai lovit în suflet, dragul meu,
Fără să-ți spun vreodată că mă doare...
Eu te-am iertat, și-l rog pe Dumnezeu
Să îți permită să plutești spre soare...
Și de o fi să ne ‘ntâlnim vreodată
În lumea fără stele, de-o fi scris,
Aș vrea să uiți că noi am fost vreodată
Și am plutit cândva într-un abis...
Și de ne-om întâlni în altă lume,
A veșniciei, străbătând alți nori,
Cu ochi deschiși aș coborî-n genune
Și te-aș lăsa pe tine ca să zbori...
Visul și realitatea
Te plimbă visul nopții pe unde n-ai gândit
Și-ajungi în clarul lunii, sub cerul însorit.
Deși e toiul nopții, în vis este lumină;
Tu stai în pat, iar visul te plimbă în mașină...
Te culci sătul de viață, în vis ești fericit;
Răpus de oboseală, în vis ești odihnit;
Când viața te doboară și îți dorești să mori,
Tot visul te ridică, te face ca să zbori...
Când, în realitate, sufletu’ți se frânge,
În vise fericirea nimic n-o poate stinge...
Când, în realitate, te zbați în sărăcie,
În vise niciodată nu faci economie...
Când simți că norul vieții te’nvăluie cu totul,
În vise ai putere, muncești precum robotul...
Când te doboară totul și simți că nu mai poți,
În vis, de fericire, dai totul și la toți!
Când, în realitate, n-ai bani nici pentru pâine,
În vise ai de toate și grijă n-ai de mâine...
Te culci în întuneric, cu lacrima pe față,
În vise ai putere, te prinde dor de viață...
Întreb, că toate astea le-am întâlnit și eu...
Să fie toate, oare, tot de la Dumnezeu?
Că m-am culcat odată, voiam definitiv,
Iar visul, în ureche, mi-a spus că n-am motiv.
La lucru
M-am așezat să lucrez...
Da’ de unde... Eu visez!
Mintea-mi hoinărește zarea,
Și mă ‘ndeamnă, să văd marea...
Lasă-mă, te rog, în pace!
Am de lucru, n-am ce face!
Șugubeață, mintea-mi spune:
Te rog, plimbă-te cu mine!
Hai să mergem în poiană,
Lâng-un pâlc de gențiană;
E-un covor frumos de maci,
Cu ei vreau să te îmbraci.
Lanul auriu te cheamă...
N-are fir de buruiană!
Spicul grâului pocnește,
Spre avânt te-ademenește...
Ne ‘ndreptăm spre o câmpie,
Mulți copaci cu iasomie...
Floare albă, parfumată,
Simți deodată cum te ‘mbată...
Doamne, ce minune mare!
Pe-un pat verde stau la soare...
Din aer apare-o gâză,
Mică cât o buburuză...
Ia uite, minune mare!
Vrei și tu să stai la soare?
Nu mă înțepa, că, zău!,
Nu-ți voi face niciun rău...
Zboară cât e lanul mare,
Să pot sta și eu la soare...
Să mă ‘mbăt de frumusețe,
Să uit și eu de tristețe...
Și-am plecat; mintea mă cheamă,
Și prin codrii de aramă,
Unde, frunza verde-i toată,
Cu ozon curat mă ‘mbată...
Merg desculță-n iarba verde.
Uit de toate! Mintea-mi fierbe...
Să pătrundem mai departe,
Să vedem ceva aparte...
Uite-un lan de tuberoze...
Parcă’s din apoteoze!
Merg în mijloc să mă-ncarc,
Rochie din flori să-mi fac!
Mă bucur ca un copil...
Printre ele merg tiptil,
Amețită de parfum,
Plec acuma pe alt drum...
Ajung pe autostradă,
Dar nu-i bine! Sunt o pradă...
Fără geantă de voiaj,
Mulți îmi spun că am curaj...
Însă merg nepăsătoare...
Merg, cu mintea, mea la mare;
O acuz că e nebună,
Însă, suntem împreună...
Ne certăm, ne spunem vorbe,
Spunem glume sau proverbe,
Dar ne-am întrecut cu gluma,
Că la lucru’s numai una!
Lasă marea, minte creață!
Ai pătruns acum în ceață...
Ea plutește’n calde unde,
Știe când să te inunde...
Vezi? Calculatorul știe...
Ești cu mintea’n simpatie...
Însă treaba-i serioasă;
Hai, așază-te la masă...
Hai, cu lucrul te îndrumă;
Altă dată-ți fie glumă...
Și-om pleca în alte zări,
Poate și în alte țări...
Vrei s-o iau de la’nceput?
Prutul, în gând, l-am văzut...
Poate-ți dau vreo două palme...
Și mă iartă Doamne-Doamne!
În iubire
În viață, de iubești și nu ai teamă,
Ți-ai și făcut rezerve pentru rană...
Că cei ce-ți spun că te iubesc până la moarte
Te mint și te îndeamnă la păcate...
Și de-i rănită, inima o doare
Chiar dacă ai atins-o cu o floare...
Căci simte când se află în eroare
Ușor se ofilește, apoi „moare"!
Căci ea, iubind, nutrește o speranță
Crezând că îi vă fi o dată’n viață...
Și dac-ai oferit iubirea cu un rost,
Ea speră să-și găsească adăpost...
Dar poți cumva revendica iubirea?
Când ai luat în brațe fericirea?
Îți vindeci rana într-o mănăstire
Și plângi într-o odaie, fără știre...
Și te încui cu lacăte, deodată...
Dar lasă hoața poarta descuiată...
Căci dorul este mare voiajor
Și fuge, este iute de picior...
Iar lacrima ce cade este-amară...
De multe ori, preaplinul dă pe-afară...
Și de iubești, simți c-ai băut otravă
Și-ți pare rău c-ai pus-o pe o tavă...
Pe-o margine de vis
Pierdută