Din Amintiri
()
Informații despre cartea electronică
Stateam pe-o banca, privind cerul in oglinda –
Se refl ecta in albia de mare;
Ochii fl amanzi voiau ca sa cuprinda
Intinderea albastra de splendoare;
Nu spun nimic, tacerea ma alinta
C-un dor marunt, de a pluti’n neant;
Sa pot patrunde in a norilor aripa
Ce stralucesc precum un diamant.
Atat de linistita sunt privindu-l,
M-as avanta fugara catre el!
Ca sa ma prind de el ca muribundul,
Caci fericirea fost-a lipsa la apel...
Ma prind in zbor pe-a dorului aripa,
Strabat lumina negrelor timpuri,
Sa simt in sufl et cum se infi ripa
Si cum patrund in patru anotimpuri.
Din copacel cu radacini fi rave
In pomul falnic, doritor de freamat,
In ruginiul toamnei cu culori suave
Intr-un omat strivit de-al vietii geamat!
Citiți mai multe din Virginia Buzdrug
Lumini De Vis Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPrin Anotimpuri Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluări
Legat de Din Amintiri
Cărți electronice asociate
Muguri De Clipa Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriLumina Sufletului Meu Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDe Vorba Cu Mine Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriNostalgii De Toamna Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFereastra Sufletului Meu Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriAnotimpurile Poeziei Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPribegi In Tara Nimanui Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMa Vei Iubi Mereu Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriTrairi, Emotii, Amintiri... Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriColectie de versuri si poeme: The Blue Collection, #6 Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDoruri: Poeme Din Si Catre Sufletul Meu Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMirajul Iubirii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPoezii Cu Suflet Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriAici Te Iubesc Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriLacrimi Spre Fericire Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriNebun De Fumuri Bete Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDincolo De Vers Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriTrăiri în Focuri Vii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPasiuni la indigo: Poezii de dragoste Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIubirea Perfecta Esti Tu Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCulorile vieţii - Poezii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriVechea Strada Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriTatuaje pe suflet Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriEu La Plural Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCe Ti-As Spune Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriLabirintul Cuvintelor Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDuminica Lui Kafka Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPoeme Calatoare Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriAlbastru Amar Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIubirea în clepsidră Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluări
Poezie pentru dvs.
Spitalul manechinelor Evaluare: 4 din 5 stele4/5Poezii Evaluare: 5 din 5 stele5/5Cele mai frumoase poezii ale anului. Antologie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriInima ca un pumn de boxeur Evaluare: 4 din 5 stele4/5Dactilografa de noapte Evaluare: 4 din 5 stele4/5Testele De Incultura Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSînge albastru Evaluare: 5 din 5 stele5/5Trepte Spre Rai Evaluare: 5 din 5 stele5/5Geniu pustiu Evaluare: 5 din 5 stele5/5Drumul furnicilor Evaluare: 5 din 5 stele5/5Expiratie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriToamna se numără copacii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSărmanul Dionis Evaluare: 5 din 5 stele5/5Am ales iubirea: Poeme Evaluare: 4 din 5 stele4/5Non Stress Evaluare: 3 din 5 stele3/5Nebunii Orbi Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluărifoarte foarte aproape Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSuflet de femeie Evaluare: 5 din 5 stele5/5Dragoste n-are plural Evaluare: 4 din 5 stele4/5Poemele Izolarii Evaluare: 4 din 5 stele4/5Azi cant jazz Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIeudul fără ieșire Evaluare: 5 din 5 stele5/5Condițional optativ Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMaldororiana Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDoruri Sfinte-Poezii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFemeia (1889-1891) în transpunerea lui Șerban Foarță Evaluare: 3 din 5 stele3/5Riduri Evaluare: 4 din 5 stele4/5O sută cincizeci de mii la peluze Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluărite aștept ca pe un glonte Evaluare: 3 din 5 stele3/5Solitudinea e țara mea Evaluare: 2 din 5 stele2/5
Recenzii pentru Din Amintiri
0 evaluări0 recenzii
Previzualizare carte
Din Amintiri - Virginia Buzdrug
Copyright
Din amintiri
COPYRIGHT 2021 VIRGINIA BUZDRUG
COPYRIGHT 2021 Editura LETRAS
Toate drepturile rezervate.
ISBN ePub 978-606-071-390-6
Publicat de Letras
https://letras.ro/
Distribuit de https://piatadecarte.net/
Contact editura: [email protected]
Această carte este protejată de legea dreptului de autor.
Din respect pentru autorul cărţii, folosiţi-o pentru uzul personal.
Puteţi reproduce extrase din această carte în limita a 300 de cuvinte, pe site-ul, blogul dvs., în reţelele sociale, folosind întotdeauna semnele citării, urmate de titlul cărţii DIN AMINTIRI, un link către această carte şi către Editura Letras.
Cuprins
Din amintiri
Copyright
Valoarea vieții
Azi-noapte mi-a fost sete și am băut din rouă,
A unei dimineți născute spre cinstire
Mi-am luat curaj să’ntâmpin viața nouă,
C-am rătăcit destul spre împlinire...
Aveam în cap sentința acuzării
A unui greu destin, purtat pe cruce,
Căci palmele primite cu tot cu accesorii
Nu mai știam pe care drum m-or duce...
Pe drum am strâns de toate,de rezervă,
Gândirea mi-a fost doar la vremea rea,
Urcasem într-o barcă aflată în derivă,
I-am spus ca să mă ducă unde vrea...
Cârma era la mine, dar nu aveam putere,
Căci valurile mării erau foarte înalte.
Copiii și iubirea mi-s singura avere,
Căci n-am făcut rabat la calitate...
Cu suflet gol și fața către soare,
Priveam spre curcubeul de departe
Și mă rugam continuu Puterii creatoare
Spre fericire pașii să mi-i poarte...
Am acostat cumva, pe-un mal al mării,
C-abia se vede albia-n mișcare
Cu amândoi copiii în zorii primăverii,
Uniți, dăm vieții noastre o valoare.
Las gândul să alerge...
S-a arătat magnolia privirii
Cu floarea ei regală, parfumată,
Ne conturează chipul primăverii
În viața ce s-așteaptă explorată....
Și m-am trezit că râd la orice floare
Care salută tainic dimineața.
La geam, pe întuneric, las gândul ca să zboare
Ce singur își croiește cutezanța...
Mă-nvăluie privirea și vântul mă alintă
Că el îmi știe dorul ce m-apasă;
Țintesc o viață nouă, cu care mă invită
Să simt căldura liniștii, în casă.
Las gândul să alerge și-n suflet să se joace,
Îl las să se transforme în suflet de copil
Îl las s-aleagă singur, prin orișice mijloace,
Să-l văd că-n hotărâre e stabil.
Fără s-aștept vreodată și fără tăinuire,
Am mai primit un „dar" neașteptat:
Iubirea să cunoască o nouă rânduire,
De-atâta umilință am și uitat…
Mă regăsesc acum în tot ce mă-nconjoară
Ce minunată-i viața când iubești!
Căci timpul n-are stare și nici nu ne măsoară,
Rămâne doar s-alegi spre ce privești.
Locul tău
Mă-ntreabă fericirea-n această dimineață:
Ce faci acum?
Mă bucur c-ai venit!
Fereastra am lăsat-o deschisă cu speranța
C-o să-ți recapeți locul cuvenit.
Știi?
Ne-am împrietenit în tinerețe.
De mă gândesc, eram copil pe-atunci...
Ca un boboc mă deschideam în frumusețe,
Când ne jucam, ne cocoțam pe stânci.....
Știi?
M-apucă nostalgia în visare
Cu gândul întorcându-mă’napoi...
De viață n-aveam nici o apăsare
Și ne jucam prin bălți și prin noroi...
Mai știi?
Când mama îți dădea sacul în mână
S-aduci verdeață crudă pentru păsări?
Ne lua în brațe, ne ținea de mână,
Ne ocrotea de ale vieții flăcări...
Apoi?
Am devenit frumoasă domnișoară
Care visa destul de înțelept...
Dar viața m-a luat de-o aripioară,
Mi-a spus atât: să-mi caut drumul drept.
Și ce-ai făcut?
Păi ce să fac? Mi-am strâns la piept speranța,
Și am plecat pe-un drum necunoscut...
Căci neștiind ce-nseamnă violența,
M-am întâlnit cu un statut neprevăzut...
Și-apoi?
Apoi, cu doi copii și-un suflet în derivă,
M-am dus în barca vieții-n depărtare
Și m-am lăsat purtată-n tentativă,
C-o să mă’nnec și-o să devin uitare...
Și-atunci?
O forță neștiută mă trase înapoi.
Copiii lângă mine și Dumnezeu cu noi...
Cu roua dimineții m-a curățat pe față
Din razele de soare mi-a dat o nouă viață.
Și-acum?
O, fericire dragă, ce tainic iscodești!
Tu vrei să afli totul și întrebări rostești.
Hai, vino lângă mine, că-n inimă ți-e casa
Și-ți spun așa, în șoaptă, că locul ți-e la masă!
Și, și?
Și locul tău e’n viață, în tot ce te’nconjoară:
În floare, în mâncare, în somn și în visare...
Ia-ți viața în primire, iubirea ți-o măsoară,
Ia-ți cele necesare și fugi cu ea spre...Soare!
Un biet sărman
Pe-aleea ce mă’ndreaptă către casă
Stătea un om sărman cu un copil
Avea o voce blândă și o față trasă,
Și implora Divinul, cu sufletul umil...
Nu-i mare diferența între cel ce așteaptă
Și cel ce-n graba mare privește-n altă parte...
Dar știu că-ntotdeauna săracu-a fost unealtă,
Că a lipsit la împărțirea de dreptate.
Copilu-i prinde mâna și îi zâmbește tandru,
Dar omul trist așteaptă-un colț de pâine.
Curată-i este haina, murdar este doar cadrul…
Căci ochii cu tristețe, ascund grele taine...
Curată-i este haina, curat îi este chipul,
Mă-ntreb ce oare-n viața lui a îndurat
Căci zâmbetul din față i-l ștersese vântul
Și a rămas cu chipu’nnourat...
Să nu-i rănesc orgoliul, să nu-i rănesc ființa,
Vreau să-l ajut pe chipul omenesc,
Să-i dau un ban de pâine, și-mi dau toată silința
Orgoliul sufletesc să nu-l rănesc...
Pe-aleea ce mă-ndreaptă către casă
Stătea un biet flămând cu un copil...
Ce taine-ascunde oare, căci nimănui nu-i pasă?
El stă pe loc și-așteaptă, cu sufletul umil...
Tu ai plecat...
Tu ai plecat, dar cheia n-ai lăsat-o
Și fără cheie nu pot să încui.
Privind spre cer, lumina ai luat-o
Necazul nu-l poți spune nimănui...
Tu ai plecat, lăsându-mi doar tristețea
Și lacrimile-n ochii mei adânci
Nu te-ai gândit că-n viață-i frumusețea,
Iar fericirea nu poți să o strângi...
Ascult și mi se pare c-aud în depărtare
Un dor care privește înapoi...
Dar este doar un cor, a cerului cântare,
Ce fredonează-un cântec pentru noi.
Încerc s-alung tristețea și să ascund suspinul,
Pe față-mi pun o masc’a fericirii...
Dar în realitate, am înghițit veninul
Că mi-ai lăsat doar cheia mânăstirii...
Doresc să nu te superi, ține la tine cheia,
De-ajuns a stat la mine, primește-o înapoi!
Nu ți-a păsat de mine, că eu eram femeia
Care trăgea la ham pentru-amândoi...
Dacă regreți acum, tardiv e totul;
Cu cheie, fără cheie, nu mai poți încuia...
Tu ai luat copacul, eu am rămas cu fructul
Ceva pe amândoi ne chinuia...
Și amândoi trecutul l-am îngropat, în taină
S-a așternut și liniștea’ntre noi...
Pe drumuri separate, purtăm o altă haină
Ți-am dat și fericirea înapoi...
Avem o altă viață, avem o altă soartă
Nimic din tot ce-a fost nu-mi mai doresc;
Azi soarele-mi zâmbește, eu urc o nouă treaptă,
Pornesc din nou spre viață, s-o’mplinesc!
Ziua fericirii
De-aș fi știut că azi e ziua fericirii,
M-aș fi grăbit s-o caut printre amintiri
Să o dedic iubirii și, cu mulțumire,
Să o transcriu la rubrica’mpliniri!
Ce aș putea să spun de fericire
Decât că o trăiesc în tot ce am?
Cu ea mă’ndrept pășind spre împlinire...
C-am simulat-o, tot privind pe geam!
Citind prin cărți din șoapte de iubire
Mi le’nsușeam și le puneam la suflet;
Apoi le adunam la rubrica trăire,
Căci țipătul din el nu are sunet...
Puțin de prin cuvinte, puțin din amintire,
Îi scriem cântecele și-o înălțăm către abis!
Și cât de colorată este azi iubirea
Că piedestalu’i sus, pe-aripi de vis!
Dăm mâna cu prezentul ce ține fericirea
Împodobită’n strai de primăvară,
La loc de cinste-n dreapta e iubirea,
Că’n strălucire parc’apare’ntâia oară.
Zâmbesc și radiez de fericire,
Dar nu din amintiri culeg motivul,
Un vis mai vechi se’ndreaptă spre’mplinire
Și cred că mi-am atins obiectivul!
Sunt astăzi cea mai fericită mamă,
Trăiesc în neegal de fericire,
Iar altceva nici nu mai iau în seamă...
Căci sunt înconjurată de iubire!
Fericire, fericire, dragă fericire...
Hai, prinde-mă în brațe cu iubire!
Împart cu toată lumea sentimentul
Că i-a sosit și fericirii, azi, momentul...
Ne iartă, Doamne!
Un cor neegalat ascult de la fereastră,
Pe multe voci cântate împreună
Cântau duios, spre împlinirea noastră,
Un cântec nou, desprins dintr-o cunună...
Un ciripit de păsări vestitoare
De primăvară dulce, colorată...
Au poposit în liliacu-n floare
Și cântă despre viața adevărată...
Tăcerea dimineții, lipsită de suflare,
Prinde ecou spre zările înalte...
Căci viața noastră zace-n izolare
De viruși care n-au identitate.
Văd niște fericite păsărele
Ce ne aduc în casă fericirea...
Mă minunez, uitându-mă la ele,
Și-un gând parșiv îmi spune că-i o farsă.
Oare ce l-a îndemnat pe virus să pătrundă
În sângele nevinovat al omenirii?
De ce cu răutate ne inundă,
De ce o mască-i pune fericirii?
Nu pot răspunde și mă