MR 21 Rezolvare PB 3 V 7
MR 21 Rezolvare PB 3 V 7
Problema nr. 3
Tab. 1. EXCEL
1
Obiective
Enunțul problemei
Se consideră un masiv stratificat, fără excavații subterane, situat într-o zonă submarină cu adâncimea apei Hm = 1000m și greutatea
specifică a apei de mare γm = 1050 daN/m3. Masivul este format din mai multe strate orizontale, iar fiecare strat este omogen, izotrop și linear
elastic.
În tabela de mai jos, pentru fiecare strat și pentru roca acestuia, sunt prezentate valorile următoarelor mărimi: limitele de adâncime Hi,
greutatea specifică totală γi și coeficientul Poisson νi .
Se cere:
1) Pentru fiecare strat și limitele de adâncime ale acestuia să se calculeze tensiunile primare aparente σv, σh, σ1, σ2, σ3, σII și τmax , iar
valorile obținute să fie înscrise în celulele corespunzătoare din tabela de mai jos.
2) Să se reprezinte grafic variaţia cu adâncimea pentru constantele de material ale rocilor și pentru tensiunile primare aparente, separat
pentru fiecare dintre intervalele de adâncime H € [0; 1800]m și H € [1800; 5100] m.
2
Tab. 1. Variația cu adâncimea pentru tensiunile primare aparente (intervalul de adâncime H € [0; 1800]m).
3
Tab. 1. EXCEL
4
Etapa 1. Pentru fiecare strat (pentru i 1, n ) - fără o ordine a stratelor impusă, se calculează mărimile necesare pentru a completa coloanele
2, 5, 6 și 7 - din tabel, folosind formulele de mai jos (formulele (1) – (4)).
Pentru fiecare dintre aceste mărimi se calculează câte o singură valoare pentru fiecare strat.
Etapa 2. Pentru limitele de adâncime (Hi-1, Hi) ale fiecărui strat i ( i 1, n ) – în ordinea strict crescătoare a stratelor și a limitelor de
adâncime, (în ordinea de sus în jos), se calculează tensiunea verticală, necesară pentru a completa coloana 8 din tabel, folosind una dintre
formulele de mai jos (formulele (5) – (8)).
Pentru fiecare strat se calculează câte două valori – una pentru limita se sus (adâncimea Hi-1 , a acoperișului) și una pentru limita se jos
(adâncimea Hi , a culcușului).
n
σ v =∑ ∆ σ vi (5)
i=1
sau
n
σ v =∑ γ i ∆ H i (6)
i=1
sau
5
σv(Hi) = σv(Hi-1) + γi (Hi - Hi-1) , (7)
sau
σv(Hi) = σv(Hi-1) + Δσvi . (8)
Etapa 3. Pentru limitele de adâncime (Hi-1, Hi) ale fiecărui strat i ( i 1, n ) – fără o ordine a stratelor impusă, se calculează celelalte tensiuni
primare (σh, σ1, σ2, σ3, σII și τmax), necesare pentru a completa coloanele 9 - 14 din tabel, folosind formulele de mai jos (formulele (9) – (14)).
Pentru fiecare strat se calculează câte două valori – una pentru limita se sus (adâncimea Hi-1 , a acoperișului) și una pentru limita se jos
(adâncimea Hi , a culcușului).
În formulele de mai sus ((13), (14)) s-a notat cu R și OC raza, respectiv abcisa centrului C pentru cercul lui Mohr corespunzător stării de
tensiune de la adâncimea H.
6
Succesiunea detaliată pentru calculele necesare la primele trei strate (i = {1, 2, 3})
Tab. 1. Variația cu adâncimea pentru tensiunile primare aparente (intervalul de adâncime H € [0; 1350]m).
1000 3
2 1700 0,45
1200 4
1200 5
3 2300 0,15
1350 6
Etapa 1.
7
Pentru i = 1: ξ01 = ν1 /(1 – ν1 ) = 0,5 /(1 – 0,5) = 1 , (2.1)
Etapa 2.
8
Tensiunea verticală la limitele de adâncime ale fiecărui strat (σv(Hi))
Pentru i = 1 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H0 = 0m): σv(H0) = 0MPa , (8.1)
Pentru i = 1 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H1 = 1000m): σv(H1) = σv(H0) + Δσv1 = 0 + 10,5 = 10,5MPa , (8.2)
Pentru i = 2 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H1 = 1000m): σv(H1) = σv(H0) + Δσv1 = 0 + 10,5 = 10,5MPa , (8.3)
Pentru i = 2 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H2 = 1200m): σv(H2) = σv(H1) + Δσv2 = … , (8.4)
Pentru i = 3 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H2 = 1200m): σv(H2) = σv(H1) + Δσv2 = … , (8.5)
Pentru i = 3 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H3 = 1350m): σv(H3) = σv(H2) + Δσv3 = … , (8.6)
Etapa 3.
Pentru i = 1 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H0 = 0m): σh(H0) = ξ01 σv(H0) = 1*0 = 0MPa , (9.1)
Pentru i = 1 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H1 = 1000m): σh(H1) = ξ01 σv(H1) = 1*10,5 = 10,5MPa , (9.2)
Pentru i = 2 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H1 = 1000m): σh(H1) = ξ02 σv(H1) = … , (9.3)
9
Pentru i = 2 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H2 = 1200m): σh(H2) = ξ02 σv(H2) = … , (9.4)
Pentru i = 3 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H2 = 1200m): σh(H2) = ξ03 σv(H2) = … , (9.5)
Pentru i = 3 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H3 = 1350m): σh(H3) = ξ03 σv(H3) = … , (9.6)
Pentru i = 1 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H0 = 0m): τmax(H0) = ξ11 σv(H0) = 0*0 = 0MPa , (10.1)
Pentru i = 1 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H1 = 1000m): τmax(H1) = ξ11 σv(H1) = 0*10,5 = 0MPa , (10.2)
Pentru i = 2 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H1 = 1000m): τmax(H1) = ξ12 σv(H1) = … , (10.3)
Pentru i = 2 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H2 = 1200m): τmax(H2) = ξ12 σv(H2) = … , (10.4)
Pentru i = 3 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H2 = 1200m): τmax(H2) = ξ13 σv(H2) = … , (10.5)
Pentru i = 3 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H3 = 1350m): τmax(H3) = ξ13 σv(H3) = … , (10.6)
Pentru i = 1 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H0 = 0m): σ1(H0) = σv(H0) = 0MPa , (11.1)
10
Pentru i = 1 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H1 = 1000m): σ1(H1) = σv(H1) = 10,5MPa , (11.2)
Pentru i = 2 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H1 = 1000m): σ1(H1) = σv(H1) = 10,5MPa , (11.3)
Pentru i = 3 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H2 = 1200m): σ1(H2) = σv(H2) = … , (11.5)
Pentru i = 1 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H0 = 0m): σ2(H0) = σ3(H0) = σh(H0) = 0MPa , (12.1)
Pentru i = 1 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H1 = 1000m): σ2(H1) = σ3(H1) = σh(H1) = 10,5MPa , (12.2)
Pentru i = 2 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H1 = 1000m): σ2(H1) = σ3(H1) = σh(H1) = … , (12.3)
Pentru i = 2 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H2 = 1200m): σ2(H2) = σ3(H2) = σh(H2) = … , (12.4)
Pentru i = 3 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H2 = 1200m): σ2(H2) = σ3(H2) = σh(H2) = … , (12.5)
Pentru i = 3 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H3 = 1350m): σ2(H3) = σ3(H3) = σh(H3) = … , (12.6)
11
Tensiunea normală σII la limitele de adâncime ale fiecărui strat (σII(Hi))
Pentru i = 1 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H0 = 0m): σII(H0) = (σ1(H0) + σ3(H0))/2 = 0MPa , (13.1)
Pentru i = 1 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H1 = 1000m): σII(H1) = (σ1(H1) + σ3(H1))/2 = 10,5MPa , (13.2)
Pentru i = 2 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H1 = 1000m): σII(H1) = (σ1(H1) + σ3(H1))/2 = … , (13.3)
Pentru i = 2 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H2 = 1200m): σII(H2) = (σ1(H2) + σ3(H2))/2 = … , (13.4)
Pentru i = 3 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H2 = 1200m): σII(H2) = (σ1(H2) + σ3(H2))/2 = … , (13.5)
Pentru i = 3 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H3 = 1350m): σII(H3) = (σ1(H3) + σ3(H3))/2 = … , (13.6)
Pentru i = 1 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H0 = 0m): τII(H0) = (σ1(H0) - σ3(H0))/2 = 0MPa , (14.1)
Pentru i = 1 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H1 = 1000m): τII(H1) = (σ1(H1) - σ3(H1))/2 = 0MPa , (14.2)
Pentru i = 2 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H1 = 1000m): τII(H1) = (σ1(H1) - σ3(H1))/2 = … , (14.3)
Pentru i = 2 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H2 = 1200m): τII(H2) = (σ1(H2) - σ3(H2))/2 = … , (14.4)
Pentru i = 3 și pentru acoperișul stratului (adâncimea Hi-1 = H2 = 1200m): τII(H2) = (σ1(H2) - σ3(H2))/2 = … , (14.5)
12
Pentru i = 3 și pentru culcușului stratului (adâncimea Hi = H3 = 1350m): τII(H3) = (σ1(H3) - σ3(H3))/2 = … , (14.6)
Important. În calculele de mai sus (etapa 3, relațiile (9.1) – (14.6)), pentru mărimile care prezintă discontinuități la limitele dintre strate s-a
folosit o singură notație pentru ambele valori de la adâncimea respectivă.
Tab. 1. Variația cu adâncimea pentru tensiunile primare aparente (intervalul de adâncime H € [0; 1800]m);
datele inițiale și rezultatele calculate.
13
14
σv σh τmax
15
σh
16
τmax
17
Fiecare reprezentare grafica consta in trasarea unei curbe ce ilustreaza modul in care valorile parametrului calculat sunt influentate de
cele ale unuia dintre parametrii factorilor influenti. Comentariile unei asemenea curbe trebuie sa includa atribute precum: (dis)continua,
(ne)liniara, (ne)monotona, (des)crescatoare, valorile extreme (domeniul de valori), valorile particulare etc. In urma acestor comentarii se vor
elabora concluziile de interes practic corespunzatoare situatiei in cauza. Cele mai multe dintre asemenea concluzii se regasesc si in continutul
cursului.
Tab. 1/EXCEL. Variația cu adâncimea pentru tensiunile primare aparente (intervalul de adâncime H € [0; 1800]m);
18
datele inițiale și rezultatele calculate.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
0 0 0 0 0 0 0
10,5
10,50 10,50 10,50 10,50 10,50 0
0
10,5 0,9
10,50 8,59 8,59 8,59 9,55
0 5
19
13,9 1,2
13,90 11,37 11,37 11,37 12,64
0 6
13,9 5,7
13,90 2,45 2,45 2,45 8,18
0 2
17,3 7,1
17,35 3,06 3,06 3,06 10,21
5 4
17,3 4,9
17,35 7,44 7,44 7,44 12,39
5 6
20,2 5,7
20,20 8,66 8,66 8,66 14,43
0 7
20,2 7,5
20,20 5,05 5,05 5,05 12,63
0 8
25,6 9,6
25,60 6,40 6,40 6,40 16,00
0 0
20