Sari la conținut

Cesena

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Comune di Cesena
—  Oraș  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Map
Comune di Cesena (Italia)
Poziția geografică în Italia
Coordonate: 44°08′00″N 12°14′00″E ({{PAGENAME}}) / 44.133333333333°N 12.233333333333°E

ȚarăItalia Italia
RegiuneEmilia-Romagna
ProvincieForlì-Cesena (FC)

cod ISTAT040007

ReședințăCesena[*]
FrazioniVezi secțiunea

Guvernare
 - PrimarEnzo Lattuca[*][[Enzo Lattuca (politician italian)|​]] (Partito Democratico, )

Suprafață[1]
 - Total249,47 km²
Altitudine44 m.d.m.

Populație (31.08.2007)
 - Total94.547 locuitori
 - Densitate377,11 loc./km²

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal47023
Prefix telefonic0547

Localități înfrățite
 - VienneFranța
PatronCesenati
 - Ziua24 iunie

Prezență online
[1]
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Comune di Cesena
Poziția localității Comune di Cesena
Poziția localității Comune di Cesena

Cesena (în latină Caesena, în dialect emiliano-romagnol Zisêna, iar în franceză Césène) este un oraș din provincia Forlì-Cesena, în regiunea Emilia-Romagna, în apropiere de Marea Adriatică, în Italia.

Situat între dealurile pre-apeniniene toscano-romagnole și câmpia Padului, pe Via Emilia Milano-Rimini, la vreo 27 de kilometri de Forlì, la circa cincisprezece kilometri de Marea Adriatică și de vechiul său port pescăresc Cesenatico, Cesena este traversat de râul Savio și de torentul Cesuola.

Orașul este situat la intersecția autostrăzilor Milano-Ancona (Autostrada Soarelui A1) și Ravenna-Roma (E45).

Comune vecine

[modificare | modificare sursă]

Bertinoro, Cervia (RA), Cesenatico, Civitella di Romagna, Gambettola, Longiano, Meldola, Mercato Saraceno, Montiano, Ravenna (RA), Roncofreddo, Sarsina

Cesena - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Denumirea localității Cesena, în timpul romanilor, era Caesena.

Palazzo del Capitano la Cesena

De la fondarea sa în epoca etruscă, în secolul al VII-lea î. Hr., trecând prin cea romană, prin perioada bizantină, apoi prin vicisitudinile diferiților seniori, prin perioada statului pontifical, fără să uităm perioadele familiilor Ordelaffi, Malatesta, Borgia, epoca lui Napoleon, perioada Risorgimento-ului, apoi epoca lui Garibaldi, și, pentru a încheia, evenimentele din secolul al XX-lea, orașul Cesena a trăit o istorie foarte bogată și, în același timp, sângeroasă.

Cesena este un important centru agricol (producție, transformare și conservare a fructelor și legumelor, numeroase crescătorii avicole, de bovine și porcine).

Acquarola, Aie, Bagnile, Borello, Borgo di Ronta, Borgo delle Rose, Borgo Paglia, Botteghino, Budrio, Bulgaria, Bulgarnò, Calisese, Calabrina, Capannaguzzo, Carpineta, Casalbono, Casale, Case Castagnoli, Case Frini, Case Gentili, Case Missiroli, Case Scuola Vecchia, Celincordia, Celletta, Diegaro, Formignano, Gattolino, Gualdo, Il Trebbo, Lizzano, Luogoraro, Luzzena, Macerone, Madonna dell'Olivo, Martorano, Massa, Molino Cento, Monte Aguzzo, Monte Vecchio, Montereale, Monticino, Oriola, Osteria di Piavola, Paderno, Pievesestina, Pioppa, Ponte Abbadesse, Ponte Pietra, Pontecucco, Provezza, Rio Eremo, Rio Marano, Ronta, Roversano, Ruffio, Saiano, San Carlo, San Cristoforo, San Demetrio, San Giorgio, San Mamante, San Martino in Fiume, San Matteo, San Tomaso, San Vittore, Santa Lucia, Sant'Andrea in Bagnolo, Settecrociari, Tessello, Tipano, Torre del Moro, Trebbo, Valdinoce, Villa Calabra, Villa Casone.

Piazza del Popolo

[modificare | modificare sursă]
Piazza del Popolo (Piaţa Poporului), fântâna Masini şi "Loggetta Veneziana"
  • Piazza del Popolo este centrul vechi al orașului. Aici se țin toate manifestările populare, sărbătorile, târgurile de miercurea și sâmbăta dimineață. Pe una din laturile pieței se află primăria și castelul. Sălile acestuia au fost, de curând, renovate, în stilul venețian de origine.
  • O scară mare duce la piața acoperită (legume, plante, carne și pește). Paralel, o altă scară duce la "Rocca" și la serviciile comunale.
  • În centru, se află o fântână din secolul al XVI-lea, numită "fântâna Masini", construită din marmură albă.

Teatrul Bonci

[modificare | modificare sursă]
  • Teatrul comunal (recent restaurat), situat în centrul istoric al orașului, este un frumos edificiu, bogat ornat cu sculpturi și picturi în cel mai pur stil italian, cu un interior care nu este cu nimic mai prejos decât teatrele din marile orașe italiene; teatrul Bonci, a cărui construcție a fost hotărâtă în 1838, a fost inaugurat la 15 august 1846.
  • Teatrul poartă numele tenorului Alessandro Bonci (1870-1940), născut la Cesena, fiul unui simplu muncitor. Lucrând ca ucenic cizmar, cânta pentru a-i distra pe prietenii săi. A fost descoperit de către un necunoscut, care l-a incitat să persevereze în această artă. Tânărul cântăreț a devenit un tenor cunoscut pe plan mondial și a cântat la Metropolitan Opera din New York.

Biblioteca Malatestiana

[modificare | modificare sursă]

Biblioteca Malatestiana este prima bibliotecă publică din Italia.

La Rocca Malatestiana

[modificare | modificare sursă]
La Rocca şi teatrul în aer liber
  • La Rocca Malatestiana, este zidul de incintă, în interiorul căruia se găsește centrul istoric al orașului, care a conservat o mare parte din donjonurile și porțile sale.
  • Această cetate, ridicat în vârful unui deal (Garampo) în secolul al VI-lea, este constituit din mai multe construcții care adăpostesc muzeul de obiecte și ustensile vechi folosite în gospodărie și la muncile agricole. O altă parte din muzeu este consacrat descoperirilor arheologice realizate în regiune.
  • Un foarte larg zid de incintă permite să se facă înconjurul cetății și să se acceadă la belvedere și să se poată admira întreaga câmpie romagnolă, până la mare. Un mare parc de verdeață înconjoară fortăreața și permite vizitatorului să se odihnească la umbra copacilor.
  • Recent, în timpul lucrărilor de săpături din centrul istoric, au fost descoperite resturi ale epocii romane, cu, între altele, un mozaic de pavaj alb și negru cu decorații vegetale, în momentul de față expuse în sala palatului comunal. Aceleași săpături au permis să se descopere intrări, până atunci necunoscute, care duceau printr-o scară în interiorul acelorași ziduri, la săli săpate sub fortăreață.[2]
  • Alte vestigii, de o foarte mare valoare istorică, datând din epoca romană, au fost aduse la lumina zilei (edificii și drumuri adiacente) în anul 2005, în timpul construirii unui parking, în apropierea imediată a centrului istoric.

Basilica delle Madonna del Monte

[modificare | modificare sursă]
"La Basilica della Madonna del Monte"
  • Basilica delle Madonna del Monte, care domină orașul de pe o colină la sud de "Rocca"", conține opere picturale de înaltă valoare istorico-culturală.
  • Domul este de o valoare istorică și artistică, construit în stil gotico-roman prin anul 1500, conține o criptă datată din 1200.
  • Curiozitatea arhitecturală din interiorul edificiului se referă la o scară vastă care urcă până la altar, și pe care, pelerinii (cei mai penitenți) o urcă în genunchi.

Biblioteca Comandini

[modificare | modificare sursă]

Biblioteca Comandini, cu 40.000 de volume și circa 1.200 de monede și medalii diferite, a fost oferită orașului Cesena de familia Comandini, la moartea lui Federico Comandini, în 1967.

Il "Ponte Vecchio"

[modificare | modificare sursă]
Il "Ponte Vecchio" (Podul Vechi)

Il "Ponte Vecchio" (Podul Vechi) a fost construit aproximativ în același loc cu podul datorat familiei Malatesta, care fusese distrus în timpul unei umflări a apelor, de la începutul secolului al XVIII-lea. Reconstrucția podului, cerută de papa Clement al XII-lea, a început în anul 1733. După o întrerupere de treizeci de ani, lucrul reîncepe în 1765 și se încheie în 1773. Pentru a apăra de pericolele frecventelor umflări ale apelor râului Savio, care deterioraseră precedentele construcții, arhitectul a decis construirea celor doi stâlpi, care suportă cele trei arcade, pe o bază solidă care trebuie să atenueze intensitatea curentului de apă. La fiecare extremitate, se află câte o pereche de stâlpi din cărămidă și piatră de Istria decorate cu steme și plăci comemorative. Arcada centrală, distrusă în timpul ultimului război, a fost reconstruită în anul 1946, fără ornamentul de piatră care acoperea întregul parapet.

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Dante Alighieri a imortalizat Cesena în versurile Divinei Comedii, Infernul: "E quella cu' il Savio bagna 'l fianco così com'ella sie' tra 'l piano e 'l monte, tra tirannia si vive e stato franco"[7]

Târguri, sărbători, piețe

[modificare | modificare sursă]
  • În Piața Poporului (Piazza del Popolo) (centrul istoric), în fiecare miercuri și sâmbătă dimineață, este organizată piață.
  • Sărbătoarera de 1 mai.
  • Vechea sărbătoare de Sf. Ioan Botezătorul (San Giovanni), la 24 iunie. Este sărbătoarea lavandei, vândută în buchet pentru parfumarea lenjeriei din dulapuri. Dar mai ales e sărbătoarea fluierițelor din zahăr colorat, care dau ocazia tinerilor îndrăgostiți să-și declare sentimentele, oferindu-și o fluieriță, iar celor mai în vârstă, să-și reînnoiască dragostea.

În această sărbătoare, au loc manifestări muzical-culturale și gastronomice, în tot centrul istoric al orașului.

  1. ^ Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011 (în italiană), Istituto Nazionale di Statistica, accesat în  
  2. ^ Nu există niciun plan al acestor construcții.
  3. ^ Frederic I de Hohenstaufen (născut în 1122, decedat la 10 iunie 1190), zis Frederic I Barbarossa, a fost împărat roman germanic, rege al romanilor (Rex Romanorum), rege al Italiei, duce de Suabia și duce de Alsacia și conte palatin de Burgundia
  4. ^ Frederic al II-lea de Hohenstaufen (născut la 26 decembrie 1194 à Iesi în apropiere de Ancona - † 13 decembrie 1250 la Fiorentino, lângă San Severo) a domnit în Sfântul Imperiu Romano-German de la 1220 până la 1250. Domnia sa a fost marcată de conflicte cu papalitatea, iar el a fost în două rânduri excomunicat. Papa Grigore al IX-lea l-a numit chiar Anticrist.
  5. ^ Cesare Borgia, zis Il Valentino, (născut la 13 septembrie 1475 la Roma – mort la 12 martie 1507 la Viana, în Navara) a fost un prinț italian din Renaștere, general și om de Stat. El rămas celebru pentru că l-a inspirat pe Machiaveli, în scrierea sa Principele.
  6. ^ Caterina Sforza, născută pe la 1463 la Milano și decedată la 28 mai 1509 la Florența, era fiica naturală a lui Galeas Maria Sforza, duce de Milano, în Italia și a contesei Lucrezia Landriani
  7. ^ Divina Comedie, Infernul - Cântul XXVII

Surse bibliografice

[modificare | modificare sursă]

Traduceri și adaptări ale textelor existente în limba italiană și limba franceză și limba spaniolă, la Wikipedia

Legături externe

[modificare | modificare sursă]