Sari la conținut

Teodora (film)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Teodora
Teodora, imperatrice di Bisanzio

Afișul românesc al filmului
Titlu originalTeodora
Genfilm de aventuri
film istoric
film de sandale și spadă
RegizorRiccardo Freda
ScenaristClaude Accursi
André-Paul Antoine
Ranieri Cochetti
Riccardo Freda și René Wheeler
ProducătorGiuseppe Fatigati
StudioLux Film și Lux Compagnie Cinématographique de France
Director de imagineRodolfo Lombardi
MontajMario Serandrei
MuzicaRenzo Rossellini
CostumeVeniero Colasanti[*]  Modificați la Wikidata
DistribuțieGianna Maria Canale
Georges Marchal
Irene Papas
Renato Baldini
Premiera2 iulie 1954 (Franța)
Durata90 minute
color
ȚaraFranţa Franța
Italia Italia
Locul acțiuniiIstanbul  Modificați la Wikidata
Limba originală italiană
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Teodora (titlul original: în italiană Teodora, imperatrice di Bisanzio) este un film de sandale și spadă, coproducție italo-franceză, realizat în 1954 de regizorul Riccardo Freda, protagoniști fiind actorii Gianna Maria Canale, Georges Marchal, Irene Papas și Renato Baldini.

Filmul relatează evenimente din provincia romană bizantină (mai precis Constantinopole), în anul 547 d.C. având ca protagonistă actrița Gianna Maria Canale în rolul unei femei cu caracter puternic. Teodora este prinsă între responsabilitățile sale politice, îndatoririle sale conjugale față de soțul ei Iustinian și dorința de emancipare. Filmul păstrează unele adevăruri istorice, influiența Theodorei asupra lui Iustinian a fost reală.

Filmul rămâne faimos pentru cursa carelor de luptă, cvadrigă, care a fost destinată să rivalizeze cu cea prezentată în filmul Ben-Hur (1925) de regizorul Fred Niblo.

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

În secolul al VI-lea, fosta dansatoare Teodora s-a căsătorit cu Iustinian, împăratul Bizanțului și a devenit împărăteasă. Ea, făcând parte din „casta verzilor” s-a opus aristocrației și generalilor („casta albaștrilor”), ostili reformelor pe care le-a impus Iustinian. Toate acestea nu sunt pe placul lui Ioan din Cappadocia și al lui Andres care conspiră împotriva împăratului și a soției sale. O revoltă populară va readuce lucrurile la locul lor...

Locuri de filmare

[modificare | modificare sursă]

Filmările exterioarelor s-au efectuat în parte pe teritoriul Esposizione Universale Roma, construită în 1942, cât și la S.A.F.A. Studios (Società Azionaria Film Artistici) [1] , Roma.

  1. ^ Source :IMDb

Legături externe

[modificare | modificare sursă]