recorder.ro

În cea mai nouă ediție din emisiunea „Ce ne enervează” vedem bilanțul guvernării Ciolacu și cât de inteligent e Grindeanu, lansăm trailerul filmului „Un ăsta în slujba țării” și ne mirăm de Rafila, Rareș Bogdan și Mircea Geoană. 🔴 Pentru a nu rata următoarele episoade nu uita să te abonezi la canalul de Youtube Recorder Talks: https://lnkd.in/dD5VywRd ___________________ De ce o astfel de producție pe Recorder? Pentru că Recorder face jurnalism, iar jurnalismul presupune mai multe forme de exprimare: de la știri și investigații, până la reportaj, opinie și pamflet. Investigațiile vor rămâne cea mai importantă direcție editorială a redacției Recorder și totodată cea spre care alocăm cele mai multe resurse. În același timp, în România au rămas atât de puține redacții libere încât ne simțim datori să diversificăm conținutul și să oferim spațiu unor voci a căror contribuție la dezbaterea publică ni se pare esențială.

Congresul PSD din 24 august a oficializat, după cum era de așteptat, candidatura lui Marcel Ciolacu la prezidențiale. A fost și prima ocazie de a surprinde mesajele și ideile pe care va miza premierul în exercițiu. Și totuși, ce-l recomandă pe Marcel Ciolacu pentru funcția de la Cotroceni? Jurnaliștii Recorder au stat de vorbă cu delegații de la Congres. 🔴 Abonați-vă la Știrile Zilei ca să nu ratați, de luni până vineri, rezumatul evenimentelor cu adevărat relevante, dar și subiecte exclusive semnalate de cititorii Recorder: https://lnkd.in/dfrhVHzD

Alătură-te comunității REC. pe scurt de la Recorder care se apropie de 20 de mii de abonați. Abonează-te la newsletter și astfel, în fiecare sâmbătă, poți parcurge știrile esențiale ale săptămânii în doar 5 minute și te poți alege și cu o doză de optimism și cu recomandări de la echipa Recorder. În plus, o dată la două săptămâni găsești și o propunere de audiobook la rubrica „Pauza de carte” care e susținută de Voxa.

Emisiunea Știrile Zilei de la Recorder a revenit! În ediția de astăzi, 19 august, am vorbit despre cazul Pantelimon, așa-numitul „drept de a muri cu demnitate”, anul care a trecut de la accidentul din 2 mai, dar și despre Convenția democraților, relația șoferilor cu băutura și contractele publice câștigate de Compania Erbașu. Abonați-vă la Știrile Zilei ca să nu ratați, de luni până vineri, rezumatul evenimentelor cu adevărat relevante, dar și subiecte exclusive semnalate de cititorii Recorder: https://lnkd.in/dfrhVHzD

Emisiunea Știrile Zilei de la Recorder revine pe 19 august. Abonează-te la canalul de Youtube Știrile Zilei https://lnkd.in/dfrhVHzD ca să nu ratezi, de luni până vineri, rezumatul evenimentelor cu adevărat relevante, dar și subiecte exclusive semnalate de cititorii Recorder. 

La aproximativ două săptămâni de la publicarea investigației Recorder despre reclamele deepfake, 12 persoane au fost reținute la Chișinău, în urma unei operațiuni comune a autorităților din Republica Moldova și România, care a vizat mai multe call centere suspectate de implicare în escrocherii online.    Sub numele de cod „DeepFake”, „oamenii legii din Moldova și România au desfășurat 60 de percheziții domiciliare, în oficii (inclusiv patru centre de apel) și automobile” din Chișinău și alte două localități de dincolo de Prut, conform unui comunicat al polițiștilor moldoveni. „Schema de escrocherie a fost înfăptuită de un grup criminal organizat format din membri ai mai multor state. Prin urmare, operațiunea a fost desfășurată de comun cu procurorii DIICOT din România, cu sprijinul Direcției Investigații Strategice a Poliției din Ucraina (care a desfășurat nouă percheziții la Kiev), sub egida agențiilor europene Eurojust, Europol și Selec și cu sprijinul Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială «Fulger» de la Chișinău”, transmite Poliția Republici Moldova. Acțiunea organelor de anchetă a fost prezentată concomitent și în România, printr-un comunicat al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din cadrul Ministerului Public. „Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că în cursul anului 2022, pe teritoriul Republicii Moldova a fost constituit un grup infracțional organizat, ai cărui membrii au creat și distribuit în mediul virtual (internet) reclame prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și substanțiale ca urmare a unor investiții reduse (250 USD, 250 euro) în acțiuni/monede virtuale prin intermediul unor platforme de tranzacționare on-line, anunțurile publicitare conținând, pentru credibilitate, pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, publicații de specialitate economică sau posturi de televiziune”, transmite instituția specializată în combaterea criminalității organizate. Reprezentanții DIICOT detaliază metoda prin care au fost golite conturile victimelor din România. Informațiile corespund cu cele prezentate în cadrul investigației Recorder. Găsiți mai multe detalii mai jos.

Ignorat de toate instituțiile care ar fi putut să oprească abuzul judiciar lansat împotriva sa, Ionel Cruț a vorbit în fața camerei, în investigația „Misiune sub acoperire pentru statul mafiot”, publicată de Recorder în mai 2022 și vizionată de peste 3,5 milioane de oameni. A povestit cum, în 2017, a aflat că a fost trimis în judecată împreună cu traficanții printre care se infiltrase, deși activitatea lui era coordonată de procurori prin ordonanțe de autorizare, iar fiecare mișcare îi era consemnată în procese verbale. Ionel Cruț a crezut că e vorba despre o eroare, un scurtcircuit în birocrația sistemului de justiție produs de rătăcirea vreunei hârtii între instituții. Când a citit acuzațiile care i se aduceau, a început să aibă suspiciuni că era vorba de o acțiune care avea ca scop scoaterea sa dintr-un dosar sensibil în care erau implicați și polițiști de frontieră care sprijineau contrabanda cu țigări. A urmat un proces lung pe parcursul căruia Ionel Cruț a fost deconspirat și s-a văzut nevoit să fugă din țară de teama unor posibile răzbunări ale contrabandiștilor. 🔴 În urmă cu câteva luni, Ionel Cruț a aflat verdictul judecătorilor în dosarul său, așa că am vorbit din nou cu el în materialul pe care-l puteți vedea aici: https://lnkd.in/dchSUdeV

Timp de aproape doi ani, Ionel Cruț a fost autorizat de procurori să se infiltreze printre traficanții de țigări din județul Suceava și să obțină dovezi pentru probarea acestui fenomen infracțional. Activitatea lui era coordonată de procurori prin ordonanțe de autorizare, iar fiecare mișcare îi era consemnată în procese verbale. În 2017, când a aflat că a fost trimis în judecată împreună cu traficanții printre care se infiltrase, Ionel Cruț a crezut că e vorba despre o eroare, un scurtcircuit în birocrația sistemului de justiție produs de rătăcirea vreunei hârtii între instituții. Procurorii care-l acuzau de complicitate la contrabandă păreau să aibă alt set de reguli și alte interese decât cei care-l autorizaseră să se infiltreze în lumea contrabandiștilor. Cei din urmă încercau destructurarea unor grupări mafiote, în vreme ce primii păreau să saboteze acest proces. Când a citit acuzațiile care i se aduceau, Cruț a început să aibă suspiciuni că nu era vorba de o greșeală, ci de o acțiune care avea ca scop scoaterea sa dintr-un dosar sensibil. Unul care viza grupări de traficanți, dar și polițiști de frontieră care sprijineau contrabanda cu țigări. A urmat un proces lung și plin de ambiguități, pe parcursul căruia Ionel Cruț a fost deconspirat și s-a văzut nevoit să fugă din țară de teama unor posibile răzbunări ale contrabandiștilor. Ignorat de toate instituțiile care ar fi putut să oprească abuzul judiciar lansat împotriva sa, Ionel Cruț a vorbit în fața camerei, în investigația „Misiune sub acoperire pentru statul mafiot”, publicată de Recorder în mai 2022 și vizionată de peste 3,5 milioane de oameni. În urmă cu câteva luni, Ionel Cruț a aflat verdictul judecătorilor în dosarul său. Un verdict care pune o ștampilă apăsată nu doar în dreptul unei persoane, ci a unui întreg sistem.

Ești acceptat fără examen de Bacalaureat, nu trebuie să dai pe la cursuri și nici să frecventezi orele de practică. Vorbim de o instituție de învățământ subvenționată de stat și de o meserie în care lipsa de pregătire poate face diferența între viață și moarte. Școala Postliceală Sanitară de stat din Drobeta Turnu Severin produce, anual, 200 de asistenți medicali. Oameni cu diplomă de absolvire care primesc undă verde să lucreze în spitale și clinici din țară sau din străinătate. Unii dintre acești cursanți trec pe la școală doar la înscriere și la absolvire, iar cei care vin o fac degeaba, de foarte multe ori, pentru că nu are cine să le predea. Mulți dintre profesori nu vin nici ei la cursuri. La finalul celor trei ani de studii, toți cursanții intrați în examenul de absolvire promovează. O complicitate generală la care Ministerul Educației asistă pasiv, deși a primit sesizări cu privire la neregulile grave de la Turnu Severin.

Mii de români au rămas cu conturile goale după ce au căzut în plasa reclamelor deepfake care circulă pe internet, iar fenomenul acestor escrocherii este în plină expansiune. Oamenii sunt atrași cu clipuri video care se folosesc de imaginea unor politicieni, jurnaliști sau oameni de afaceri celebri, a căror voce e modificată cu inteligența artificială pentru a transmite mesaje false despre investiții în acțiuni sau despre alte metode de îmbogățire rapidă. În spatele poveștii sunt rețele infracționale complexe, ajutate de lăcomia marilor corporații tech și de incapacitatea statului român de a-și proteja cetățenii. Deși admit că se confruntă cu un val de plângeri, nici Poliția și nici Parchetul nu au statistici cu privire la adevărata dimensiune a fenomenului și nu ne-au putut oferi nici măcar un exemplu de caz concret pe care să-l fi rezolvat. Neputința instituțională este cu atât mai jenantă cu cât escrocii se folosesc inclusiv de imaginea unor politicieni aflați la putere, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Sebastian Burduja fiind doar două exemple. Recorder a descoperit cum acționează rețeaua, ce scenarii aplică și cum se ascund beneficiarii finali, ajutați indirect de pasivitatea autorităților din România și a giganților tech.