Sari la conținut

Corneliu Revent: Diferență între versiuni

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Fără descriere a modificării
Linia 7: Linia 7:
După absolvirea studiilor, a fost repartizat, la fel ca și colegii săi de an, la [[Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani|Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” din Botoșani]],<ref name=Nadler/> unde a lucrat timp de 7 ani (1959–1966) și a interpretat 30 de roluri,<ref name="Cetățeni"/> printre care Doru din ''Ediție specială'' de M. Pîrvulescu, Leu din ''Ziariștii'' de [[Al. Mirodan]] și [[Ghiță Pristanda]] din ''[[O scrisoare pierdută]]'' de [[I. L. Caragiale]], care au atras aprecierile spectatorilor.<ref name=Nadler/> În perioada petrecută la Botoșani, tânărul actor a fost crainic voluntar la stația locală de radioficare și a transmis abonaților stației știri cu privire la „realizările oamenilor muncii” din diferite domenii, precum și alte materiale.<ref name=Nadler/> Colegii săi actori și angajații celorlalte instituții artistice din Botoșani (precum instru­­­mentiștii Filarmonicii și mânuitori de păpuși de la Teatrul de păpuși „Cravata roșie”) l-au propus și desemnat în unanimitate la 11 ianuarie 1961 drept candidat al [[Frontul Democrației și Unității Socialiste|Frontului Democrației Populare]] (F.D.P.) în circumscripția electorală regională nr. 77 Botoșani la alegerile din 5 martie 1961 pentru funcția de deputat în [[Sfat Popular|Sfatul Popular]] al [[regiunea Suceava|regiunii Suceava]].<ref name=Nadler/><ref name=ZN4074>***, „Cei mai buni fii ai poporului, propuși candidați ai Frontului Democrației Populare. Tovarășul Corneliu Revent, propus candidat în circumscripția e­lectorală regională nr. 77 Botoșani”, în ''Zori noi'', Suceava, anul XV, nr. 4074, vineri 13 ianuarie 1961, p. 2.</ref> Propunerea a fost făcută de Gh. Moroșanu, secretarul Comitetului orășenesc de partid Botoșani, și a fost susținută prin cuvântări de actorii Anton Dumitres­­cu, Ioan Plăieșeanu și [[Sergiu Tudose]] și de Ilarie Curechian, directorul Teatrului de Stat din Boto­șani, care au argumentat că tânărul Corneliu Revent este „un actor talentat și conștiincios”, care „participă cu dragoste la rezolvarea diferitor probleme obștești”.<ref name=ZN4074/> A îndeplinit apoi funcția de director al Teatrului de Stat „Mihai Eminescu” din Botoșani.<ref name="Cetățeni"/>
După absolvirea studiilor, a fost repartizat, la fel ca și colegii săi de an, la [[Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani|Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” din Botoșani]],<ref name=Nadler/> unde a lucrat timp de 7 ani (1959–1966) și a interpretat 30 de roluri,<ref name="Cetățeni"/> printre care Doru din ''Ediție specială'' de M. Pîrvulescu, Leu din ''Ziariștii'' de [[Al. Mirodan]] și [[Ghiță Pristanda]] din ''[[O scrisoare pierdută]]'' de [[I. L. Caragiale]], care au atras aprecierile spectatorilor.<ref name=Nadler/> În perioada petrecută la Botoșani, tânărul actor a fost crainic voluntar la stația locală de radioficare și a transmis abonaților stației știri cu privire la „realizările oamenilor muncii” din diferite domenii, precum și alte materiale.<ref name=Nadler/> Colegii săi actori și angajații celorlalte instituții artistice din Botoșani (precum instru­­­mentiștii Filarmonicii și mânuitori de păpuși de la Teatrul de păpuși „Cravata roșie”) l-au propus și desemnat în unanimitate la 11 ianuarie 1961 drept candidat al [[Frontul Democrației și Unității Socialiste|Frontului Democrației Populare]] (F.D.P.) în circumscripția electorală regională nr. 77 Botoșani la alegerile din 5 martie 1961 pentru funcția de deputat în [[Sfat Popular|Sfatul Popular]] al [[regiunea Suceava|regiunii Suceava]].<ref name=Nadler/><ref name=ZN4074>***, „Cei mai buni fii ai poporului, propuși candidați ai Frontului Democrației Populare. Tovarășul Corneliu Revent, propus candidat în circumscripția e­lectorală regională nr. 77 Botoșani”, în ''Zori noi'', Suceava, anul XV, nr. 4074, vineri 13 ianuarie 1961, p. 2.</ref> Propunerea a fost făcută de Gh. Moroșanu, secretarul Comitetului orășenesc de partid Botoșani, și a fost susținută prin cuvântări de actorii Anton Dumitres­­cu, Ioan Plăieșeanu și [[Sergiu Tudose]] și de Ilarie Curechian, directorul Teatrului de Stat din Boto­șani, care au argumentat că tânărul Corneliu Revent este „un actor talentat și conștiincios”, care „participă cu dragoste la rezolvarea diferitor probleme obștești”.<ref name=ZN4074/> A îndeplinit apoi funcția de director al Teatrului de Stat „Mihai Eminescu” din Botoșani.<ref name="Cetățeni"/>


În septembrie 1966 s-a transferat ca actor la [[Teatrul de Stat din Ploiești]], unde a jucat peste 100 de roluri.<ref name="Cetățeni"/> A îndeplinit funcția de director al Teatrului de Stat din Ploiești pe parcursul a zece ani (1974–1984),<ref name="Cetățeni"/> timp în care a fost renovată integral cladirea instituției.<ref name="Maxim2009">{{Citation | url=https://ziarulprahova.ro/2009/12/teatrul-ploiestean-60-de-ani-de-existenta-si-un-destin-spectaculos/| author=Ana-Maria Maxim| title=Teatrul ploieștean – 60 de ani de existență și un destin spectaculos| newspaper=Prahova| date=2009-12-14 | accessdate=2024-7-13}}</ref> Prima premieră a teatrului, pe care a girat-o în calitate de director, a fost ''Snoave cu măști'' de [[Ion Lucian]] și [[Virgil Puicea]], care prezenta unele peripeții ale lui [[Păcală]] și a fost pusă în scenă de [[Ion Cojar]], cu o scenografie creată de Irina Borovschi.<ref name="Cetățeni"/> Rolurile au fost interpretate de Ion Lucian și de actori ploieșteni experimentați.<ref name="Cetățeni"/> Colectivul artistic al Teatrului din Ploiești a efectuat în anul 1977 un turneu cu această piesă în [[Japonia]], fiind reprezentate cincizeci de spectacole în patruzeci de mari orașe din întreaga țară, inclusiv în capitala [[Tōkyō|Tokyo]], și fiind vizionată de peste 100.000 de spectatori.<ref name="Cetățeni"/> ''Snoave cu măști'' a fost prima piesă românească reprezentată în Japonia, iar spectacolele, care aveau replici traduse în limba japoneză, au provocat amuzamentul publicului (îndeosebi al copiilor).<ref name="Cetățeni"/> Un alt spectacol celebru al teatrului din acea perioadă a fost ''[[Macbeth]]'' de [[William Shakespeare]], care a fost pus în scenă de [[Aureliu Manea]] și a fost inclus în topul celor mai importante spectacole teatrale românești din anii 1970.<ref name="Maxim2009"/> Cei zece ani în care Corneliu Revent a condus Teatrul de Stat din Ploiești au reprezentat cea mai prolifică perioadă din istoria acestui teatru prin numărul mare de premii obținute și l-au impus pe Revent ca un director serios și corect.<ref name="Cetățeni"/>
În septembrie 1966 s-a transferat ca actor la [[Teatrul de Stat din Ploiești]], unde a jucat peste 100 de roluri.<ref name="Cetățeni"/> A îndeplinit funcția de director al Teatrului de Stat din Ploiești pe parcursul a zece ani (1974–1984),<ref name="Cetățeni"/> timp în care a fost renovată integral cladirea instituției.<ref name="Maxim2009">{{Citation | url=https://ziarulprahova.ro/2009/12/teatrul-ploiestean-60-de-ani-de-existenta-si-un-destin-spectaculos/| author=Ana-Maria Maxim| title=Teatrul ploieștean – 60 de ani de existență și un destin spectaculos| newspaper=Prahova| place=Ploiești| date=2009-12-14 | accessdate=2024-7-13}}</ref> Prima premieră a teatrului, pe care a girat-o în calitate de director, a fost ''Snoave cu măști'' de [[Ion Lucian]] și [[Virgil Puicea]], care prezenta unele peripeții ale lui [[Păcală]] și a fost pusă în scenă de [[Ion Cojar]], cu o scenografie creată de Irina Borovschi.<ref name="Cetățeni"/> Rolurile au fost interpretate de Ion Lucian și de actori ploieșteni experimentați.<ref name="Cetățeni"/> Colectivul artistic al Teatrului din Ploiești a efectuat în anul 1977 un turneu cu această piesă în [[Japonia]], fiind reprezentate cincizeci de spectacole în patruzeci de mari orașe din întreaga țară, inclusiv în capitala [[Tōkyō|Tokyo]], și fiind vizionată de peste 100.000 de spectatori.<ref name="Cetățeni"/> ''Snoave cu măști'' a fost prima piesă românească reprezentată în Japonia, iar spectacolele, care aveau replici traduse în limba japoneză, au provocat amuzamentul publicului (îndeosebi al copiilor).<ref name="Cetățeni"/> Un alt spectacol celebru al teatrului din acea perioadă a fost ''[[Macbeth]]'' de [[William Shakespeare]], care a fost pus în scenă de [[Aureliu Manea]] și a fost inclus în topul celor mai importante spectacole teatrale românești din anii 1970.<ref name="Maxim2009"/> Cei zece ani în care Corneliu Revent a condus Teatrul de Stat din Ploiești au reprezentat cea mai prolifică perioadă din istoria acestui teatru prin numărul mare de premii obținute și l-au impus pe Revent ca un director serios și corect.<ref name="Cetățeni"/>


El a jucat, de asemenea, roluri memorabile în peste 30 de filme de cinema și în numeroase spectacole de televiziune, care au fost puse în scenă de mari regizori precum [[Sică Alexandrescu]], [[Emil Mandric]], [[Alexa Visarion]] și [[Aureliu Manea]].<ref name="Cetățeni"/>
El a jucat, de asemenea, roluri memorabile în peste 30 de filme de cinema și în numeroase spectacole de televiziune, care au fost puse în scenă de mari regizori precum [[Sică Alexandrescu]], [[Emil Mandric]], [[Alexa Visarion]] și [[Aureliu Manea]].<ref name="Cetățeni"/>

Versiunea de la 13 iulie 2024 17:29

Corneliu Revent
Date personale
Nume la naștereCorneliu-Dan Revent Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
Izvoru Alb, România Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani) Modificați la Wikidata
Ploiești, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor de teatru[*]​
actor de film Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Corneliu-Dan Revent, menționat uneori Cornel Revent, (n. , Izvoru Alb, Bicaz, Neamț, România – d. , Ploiești, România) a fost un actor român de teatru și film. A jucat peste 130 de roluri în spectacole de teatru, precum și roluri în peste 30 de filme de cinema și în numeroase spectacole de televiziune, și a condus Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” din Botoșani în anii 1960 și apoi Teatrul de Stat din Ploiești în perioada 1974–1984.[1]

Biografie

S-a născut la 23 decembrie 1937, în satul Izvorul Alb din comuna Buhalnița (județul Neamț).[1] A absolvit studii secundare la Liceul „Petru Rareș” din Piatra-Neamț,[1] iar apoi a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București,[2] la clasa de actorie a prof. Alexandru Finți,[1] absolvind în anul 1959 și obținând nota 10 la examenul de stat.[2] Încă din perioada studiilor s-a făcut remarcat prin interpretarea câtorva roluri, printre care Sganarelle din Doctorul fără voie de Molière.[2] „Mi-a plăcut actoria, simțeam o deosebită atracție spre ea și am îmbrățișat-o cu căldură”, mărturisea Corneliu Revent în februarie 1961, într-o discuție cu un ziarist, și își definea crezul artistic astfel: „Actorul e mesagerul unor idei. În felul în care el reușește să transmită aceste idei spectatorului constă măiestria actoricească”.[2]

După absolvirea studiilor, a fost repartizat, la fel ca și colegii săi de an, la Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” din Botoșani,[2] unde a lucrat timp de 7 ani (1959–1966) și a interpretat 30 de roluri,[1] printre care Doru din Ediție specială de M. Pîrvulescu, Leu din Ziariștii de Al. Mirodan și Ghiță Pristanda din O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, care au atras aprecierile spectatorilor.[2] În perioada petrecută la Botoșani, tânărul actor a fost crainic voluntar la stația locală de radioficare și a transmis abonaților stației știri cu privire la „realizările oamenilor muncii” din diferite domenii, precum și alte materiale.[2] Colegii săi actori și angajații celorlalte instituții artistice din Botoșani (precum instru­­­mentiștii Filarmonicii și mânuitori de păpuși de la Teatrul de păpuși „Cravata roșie”) l-au propus și desemnat în unanimitate la 11 ianuarie 1961 drept candidat al Frontului Democrației Populare (F.D.P.) în circumscripția electorală regională nr. 77 Botoșani la alegerile din 5 martie 1961 pentru funcția de deputat în Sfatul Popular al regiunii Suceava.[2][3] Propunerea a fost făcută de Gh. Moroșanu, secretarul Comitetului orășenesc de partid Botoșani, și a fost susținută prin cuvântări de actorii Anton Dumitres­­cu, Ioan Plăieșeanu și Sergiu Tudose și de Ilarie Curechian, directorul Teatrului de Stat din Boto­șani, care au argumentat că tânărul Corneliu Revent este „un actor talentat și conștiincios”, care „participă cu dragoste la rezolvarea diferitor probleme obștești”.[3] A îndeplinit apoi funcția de director al Teatrului de Stat „Mihai Eminescu” din Botoșani.[1]

În septembrie 1966 s-a transferat ca actor la Teatrul de Stat din Ploiești, unde a jucat peste 100 de roluri.[1] A îndeplinit funcția de director al Teatrului de Stat din Ploiești pe parcursul a zece ani (1974–1984),[1] timp în care a fost renovată integral cladirea instituției.[4] Prima premieră a teatrului, pe care a girat-o în calitate de director, a fost Snoave cu măști de Ion Lucian și Virgil Puicea, care prezenta unele peripeții ale lui Păcală și a fost pusă în scenă de Ion Cojar, cu o scenografie creată de Irina Borovschi.[1] Rolurile au fost interpretate de Ion Lucian și de actori ploieșteni experimentați.[1] Colectivul artistic al Teatrului din Ploiești a efectuat în anul 1977 un turneu cu această piesă în Japonia, fiind reprezentate cincizeci de spectacole în patruzeci de mari orașe din întreaga țară, inclusiv în capitala Tokyo, și fiind vizionată de peste 100.000 de spectatori.[1] Snoave cu măști a fost prima piesă românească reprezentată în Japonia, iar spectacolele, care aveau replici traduse în limba japoneză, au provocat amuzamentul publicului (îndeosebi al copiilor).[1] Un alt spectacol celebru al teatrului din acea perioadă a fost Macbeth de William Shakespeare, care a fost pus în scenă de Aureliu Manea și a fost inclus în topul celor mai importante spectacole teatrale românești din anii 1970.[4] Cei zece ani în care Corneliu Revent a condus Teatrul de Stat din Ploiești au reprezentat cea mai prolifică perioadă din istoria acestui teatru prin numărul mare de premii obținute și l-au impus pe Revent ca un director serios și corect.[1]

El a jucat, de asemenea, roluri memorabile în peste 30 de filme de cinema și în numeroase spectacole de televiziune, care au fost puse în scenă de mari regizori precum Sică Alexandrescu, Emil Mandric, Alexa Visarion și Aureliu Manea.[1]

Corneliu Revent a decedat la 12 aprilie 2000 și a fost distins post-mortem, prin Hotărârea Consiliului Municipal Ploiești nr. 107 din 19 mai 2000, cu titlul de Cetățean de onoare al municipiului Ploiești, „pentru conduita sa morală și profesională”.[1]

Filmografie

Galerie

Note

  1. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Cetățeni de Onoare ai municipiului Ploiești (PDF), Ploiești: Consiliul Local al municipiului Ploiești, , pp. 25–26, accesat în  
  2. ^ a b c d e f g h U. Nadler, „Regiunea se pregătește de alegeri. Candidați ai F.D.P.: Actorul”, în Zori noi, Suceava, anul XV, nr. 4100, duminica 12 februarie 1961, p. 2.
  3. ^ a b ***, „Cei mai buni fii ai poporului, propuși candidați ai Frontului Democrației Populare. Tovarășul Corneliu Revent, propus candidat în circumscripția e­lectorală regională nr. 77 Botoșani”, în Zori noi, Suceava, anul XV, nr. 4074, vineri 13 ianuarie 1961, p. 2.
  4. ^ a b Ana-Maria Maxim (), „Teatrul ploieștean – 60 de ani de existență și un destin spectaculos”, Prahova, Ploiești, accesat în  

Legături externe

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corneliu_Revent&oldid=16386132