Sari la conținut

Trapez: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Fără descriere a modificării
Etichete: Revenit Posibil vandalism Editare vizuală
Victor Blacus (discuție | contribuții)
m Revenit asupra a 1 modificare a lui 2A02:2F0E:DB1F:CA00:E092:B01E:32B8:9D8E (D) identificată ca vandalism la ultima versiune a lui 8989989a. (TW)
Etichetă: Anulare
Linia 6: Linia 6:
''Trapezul isoscel'' are laturile neparalele congruente.
''Trapezul isoscel'' are laturile neparalele congruente.


''Trapezul dreptunghic'' are una din laturile neparalele [[Perpendicularitate|perpendiculară]] pe cele două baze.
Trapezul e un patrat mai mare


== Trapez isoscel ==
== Trapez isoscel ==

Versiunea de la 21 noiembrie 2020 14:01

Trapez

Trapezul reprezintă un caz particular de patrulater convex, având două laturi opuse paralele și celelalte neparalele. Laturile paralele ale unui trapez se numesc baze. Distanța dintre cele două baze se numește înălțimea trapezului.

Trapezul oarecare are cele două laturi neparalele inegale și niciuna din ele nu formează unghi drept cu bazele.

Trapezul isoscel are laturile neparalele congruente.

Trapezul dreptunghic are una din laturile neparalele perpendiculară pe cele două baze.

Trapez isoscel

Trapez isoscel

Trapezul isoscel este un caz particular de trapez, care are laturile neparalele congruente.

Proprietăți ale trapezului isoscel

  • unghiurile alăturate unei baze sunt congruente;
  • unghiurile opuse sunt suplementare;
  • diagonalele sunt congruente;
  • în cazul în care diagonalele sunt perpendiculare, înălțimea este egală cu linia mijlocie, iar aria este egală cu pătratul înălțimii;
  • aria este produsul dintre linia mijlocie și înălțime.

Teoreme reciproce

  • Dacă într-un trapez unghiurile alăturate unei baze sunt congruente atunci trapezul este isoscel.
  • Dacă într-un trapez diagonalele sunt congruente atunci trapezul este isoscel.

Linia mijlocie într-un trapez

Linia mijlocie într-un trapez este egală cu media aritmetică a bazelor.

Divizarea unui trapez într-un dreptunghi și două triunghiuri.

Acest enunț rezultă pe baza proprietăților liniei mijlocii într-un triunghi folosind o construcție ajutătoare sau prin echivalarea ariei trapezului cu a unui dreptunghi având ca laturi înălțimea și linia mijlocie a trapezului. Se folosește aici și divizarea trapezului într-un dreptunghi și două triunghiuri dreptunghice egale (în cazul trapezului isoscel) sau inegale, care au una dintre catete de aceeași lungime cu înălțimea trapezului.

Aria

Formula generală de calcul a ariei trapezului este dată de produsul dintre înălțime și semisuma celor două baze:

sau: , unde este media aritmetică a bazelor:

Vezi și