Finala Campionatului European de Fotbal 2024
 | Acest articol documentează un eveniment sportiv planificat sau viitor. Este posibil să conțină informații de natură speculativă iar conținutul se poate modifica radical pe măsură ce evenimentul se apropie și mai multe informații devin accesibile. |
| Finala Campionatului European de Fotbal 2024 | |||||||
 Stadionul Olimpic din Berlin va găzdui finala. | |||||||
| Eveniment | Campionatul European de Fotbal 2024 | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| |||||||
| Data | |||||||
| Stadion | Stadionul Olimpic, Berlin | ||||||
| Arbitru | François Letexier (Franța)[1] | ||||||
← 2020 2028 → | |||||||
Modifică text  | |||||||
Finala Campionatului European de Fotbal 2024 va fi un meci de fotbal pentru a determina câștigătoarea Campionatului European de Fotbal 2024. Meciul va fi cea de-a 17-a finală a Campionatului European UEFA, un turneu cvadrienal disputat de echipele naționale masculine ale asociațiilor membre ale UEFA pentru a decide campionii Europei. Meciul va avea loc pe Stadionul Olimpic din Berlin, Germania, pe 14 iulie 2024 și va fi disputat de către Spania, aflându-se la ca cincea sa finală, și de Anglia, care ajunge în a doua sa finală consecutivă.[2]
Spania încearcă să câștige un al patrulea ei titlu, în timp ce Anglia încearcă să câștige competiția pentru prima dată.
Locul de desfășurare
Finala va avea loc pe Stadionul Olimpic din Berlin, Germania, situat în vestul cartierului Charlottenburg-Wilmersdorf. Pe 27 septembrie 2018, UEFA a anunțat că turneul din 2024 va avea loc în Germania, după ce a învins Turcia la votul de selecție a gazdelor de la Nyon, Elveția. [3][4] Olympiastadion a fost ales ca locație finală a turneului de către Comitetul Executiv al UEFA în mai 2022, unde a fost anunțat că va găzdui și trei meciuri din faza grupelor, un meci din optimile de finală și un meci de sferturi de finală în cadrul turneului.[5][6]
Stadionul Olimpic a fost deschis în 1936 în Parcul Olimpic din Berlin, care a servit special pentru Jocurile Olimpice de vară din 1936. Stadionul este deținut de statul Berlin și este stadionul de acasă al clubului de fotbal Hertha BSC din 1963. Naționala Germaniei și-a jucat ocazional și meciurile de acasă pe stadion. Olympiastadion a găzduit, de asemenea, mai multe meciuri semnificative, inclusiv mai multe meciuri de la Cupa Mondială din 1974 și cea din 2006, care a inclus finala dintre Italia și Franța.[7] Acesta a fost locul de desfășurare a meciului final al competiției DFB-Pokal în fiecare an din 1985. De asemenea, a servit ca loc de desfășurare a Campionatului Mondial de Fotbal Feminin 2011[8] precum și a finalei Ligii Campionilor din 2015 dintre Barcelona și Juventus.[9]
Drumul spre finală
Spania
| Rd. | Adversar | Rezultat |
|---|---|---|
| 1 |  Croația
|
3–0 |
| 2 |  Italia
|
1–0 |
| 3 |  Albania
|
1–0 |
| 1/8 |  Georgia
|
4–1 |
| 1/4 |  Germania
|
2–1 (d.p.) |
| 1/2 |  Franța
|
2–1 |
Spania s-a calificat la turneu în calitate de câștigătoare a grupei A a preliminariilor, câștigând șapte din cele opt meciuri, singura înfrângere fiind suferită în fața Scoției, și a fost repartizată în grupa B, alături de Croația, Italia, actuala deținătoare a titlului, și Albania. Spania și-a început campania cu o victorie cu 3-0 în fața Croației pe Stadionul Olimpic din Berlin, Álvaro Morata deschizând scorul pentru La Roja în minutul 29, apoi Fabián Ruiz a dublat avantajul în minutul 32, iar Dani Carvajal a adăugat un al treilea gol pentru Spania în minutul 47. Prin începerea acestui meci, Lamine Yamal a devenit cel mai tânăr jucător care și-a făcut apariția la un turneu final al Campionatului European UEFA.[10][11] Spania a jucat apoi cu deținătoarea titlului și rivala sa, Italia, pe Arena AufSchalke, câștigând cu 1-0, singurul gol venind dintr-un autogol al lui Riccardo Calafiori în minutul 55. [12] Spania și-a încheiat apoi campania din faza grupelor cu o nouă victorie cu 1-0 în fața Albaniei pe Merkur Spiel-Arena, singurul gol fiind marcat de Ferran Torres în minutul 13. Selecționerul Luis de la Fuente a făcut schimbări majore în unsprezecele de start deoarece Spania își asigurase deja primul loc în grupă.[13]
În faza eliminatorie, Spania a jucat cu a treia clasată din grupa F în optmile de finală, Georgia, care se afla la primul ei turneu final, pe RheinEnergieStadion, câștigând partida cu 4-1 prin golurile marcate de Rodri în minutul 39, Fabián în minutul 51, Nico Williams în minutul 75 și Dani Olmo în minutul 83. Robin Le Normand și-a înscris un autogol care a servit drept gol de consolare pentru Georgia în minutul 18.[14] În sferturile de finală, Spania a jucat împotriva gazdelor, Germania, pe MHPArena, într-o reeditare a finalei Campionatului European din 2008, pe care Spania a câștigat-o cu 1-0. Spania a câștigat și această dispută, de data asta cu 2-1 după prelungiri, Olmo deschizând scorul pentru Spania în minutul 51, Florian Wirtz egalând apoi pentru Germania în minutul 89. În mod dramatic, Mikel Merino a marcat în minutul 119, trimițând Spania în semifinale și eliminând băieții lui Julian Nagelsmann.[15] În semifinale, Spania a jucat cu vicecampioana mondială din 2022, Franța, pe Allianz Arena, într-o reeditare a finalei Campionatului European din 1984 și a finalei Ligii Națiunilor UEFA din 2021, ambele câștigate de Franța. Cu toate acestea, Spania și-a luat revanșa și a câștigat de data aceasta. Randal Kolo Muani a deschis scorul pentru francezi în minutul 9, dar Yamal a egalat apoi în minutul 21, iar Olmo a marcat apoi golul victoriei pentru Spania în minutul 25 - acesta a fost inițial dat ca un autogol al lui Jules Koundé, dar după o revizuire a fost dat lui Olmo - acest lucru a trimis Spania în prima sa finală de Campionat European de la apariția în finala din 2012 împotriva Italiei, pe care au câștigat-o cu 4-0. Yamal a devenit, de asemenea, cel mai tânăr jucător care înscrie într-un Campionat European UEFA.[16][17]
Meciul
Detalii
|
Regulile meciului
|
Referințe
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitereferees - ^ „UEFA Euro 2024 match schedule” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. Accesat în .
- ^ „Germany to host UEFA EURO 2024”. UEFA. .
- ^ „Euro 2024: Germany beats Turkey to host tournament”. BBC Sport. . Accesat în .
- ^ „Uefa EURO 2024 Final in the Olympiade stadion Berlin, Six Games in the Capital”. . Accesat în .
- ^ „EURO 2024 host cities: Venue guide”. uefa.com (în engleză). UEFA. . Accesat în .
- ^ „Italy – France”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Nine Host Cities announced. FIFA.com. 30 September 2008. Retrieved 1 October 2008.
- ^ „Executive Committee decides hosts for 2015 finals”. UEFA.org. Union of European Football Associations. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Spain 3–0 Croatia | UEFA EURO 2024”. UEFA.com. Union of European Football Associations. Accesat în .
- ^ „Lamine Yamal sets new record as youngest player to feature at a UEFA European Championship”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în .
- ^ „Spain 1–0 Italy | UEFA EURO 2024”. UEFA.com. Union of European Football Associations. Accesat în .
- ^ „Albania 0–1 Spain | UEFA EURO 2024”. UEFA.com. Union of European Football Associations. Accesat în .
- ^ „Spain 4–1 Georgia | UEFA EURO 2024”. UEFA.com. Union of European Football Associations. Accesat în .
- ^ „Spain 2–1 Germany | UEFA EURO 2024”. UEFA.com. Union of European Football Associations. Accesat în .
- ^ „Spain 2–1 France | UEFA EURO 2024”. UEFA.com. Union of European Football Associations. Accesat în .
- ^ „Lamine Yamal: Spain 'superstar' makes his mark at Euro 2024”. BBC Sport. . Accesat în .