Sari la conținut

Arhitectura în Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Arhitectura în Moldova, care cuprinde fostul teritoriu al Principatului Moldovei despărțit în actualele regiuni și state: Moldova Occidentală (parte a României), Moldova Orientală (denumită Basarabia și devenită parte a Republicii Moldova), Bucovina (actual parte a României și Ucrainei), Bugeac (din Ucraina) și Transnistria, s-a dezvoltat începând de la fondarea statului moldovenesc, după 1347, până în prezent. În aceasta se include arhitectura ecleziastică, ce prezintă influențe ale stilului bizantin și gotic, precum și armenesc, neogotic și altele, și arhitectura laică în care sunt incluse așezările umane permanente, structuri de apărare, clădiri industriale și altele.

Arhitectura bisericească

[modificare | modificare sursă]
Planul bisericii Bogdana din Rădăuți

Perioada de început

[modificare | modificare sursă]

Istoricul Vasile Drăguț a menționat că în perioada de început a statului moldovenesc s-a caracterizat prin lipsa unor ateliere autohtone de zidari și pietrari aparținând stilului bizantin răspândit în lumea ortodoxă, astfel domnii Moldovei au solicitat ajutorul coloniștilor sași din țară, care cunoșteau și practicau la scară largă arhitectura gotică. Acest fapt poate fi explicat printre altele și de contactul lui Bogdan cu acest stil, unde în satul natal Cuhea exista o biserică-sală cu arhitectură gotică.[1]

Caracteristici

[modificare | modificare sursă]
  • plan dreptunghiular sau triconc
  • interiorul include altar, naos, încăperea mormintelor și pronaos
  • separarea încăperilor se face prin ziduri groase, în general fără coloane
  • o singura turlă amplasată după sistemul moldovenesc
  • supraînălțarea bolților în interior, prin suprapunerea arcurilor încrucișate
  • decor exterior bogat

Dintre bisericile cele mai reprezentative:

Arhitectura laică

[modificare | modificare sursă]

Așezări umane

[modificare | modificare sursă]

Structuri de apărare

[modificare | modificare sursă]

Obiective industriale

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Vasile Drăguț, „Arta gotică în România”, Editura Meridiane, București, 1979, p. 147