Sari la conținut

Ecaterina Stenbock

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ecaterina Stenbock

Ecaterina Stenbock ca regină văduvă
Date personale
Născută22 iulie 1535
Torpa, Västergötland
Decedată13 decembrie 1621
Strömsholm, Västmanland
ÎnmormântatăCatedrala Uppsala
PărințiGustaf Olofsson Stenbock
Brita Eriksdotter Leijonhufvud
Frați și suroriBeata Stenbock[*][[Beata Stenbock (Swedish noblewoman, wife of Per Brahe the Elder)|​]]
Ebba Stenbock[*][[Ebba Stenbock (Swedish noble)|​]]
Arvid Gustafsson (Stenbock)[*][[Arvid Gustafsson (Stenbock) (Swedish military personnel)|​]]
Erik Gustafsson Stenbock[*][[Erik Gustafsson Stenbock (Swedish military personnel (1538-1602))|​]]
Karl Gustavsson Stenbock[*][[Karl Gustavsson Stenbock (- 10 Jan 1609)|​]]
Olof Gustavsson Stenbock[*][[Olof Gustavsson Stenbock ((1537-1599))|​]]
Abraham Gustafsson Stenbock[*][[Abraham Gustafsson Stenbock (-1567)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGustav I al Suediei
Ocupațiefemeie de afaceri Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba suedeză[1] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriregină consoartă
Familie nobiliarăStenbock[*][[Stenbock (noble family)|​]]
Regină consort a Suediei
Domnie1552–1560
Încoronare23 august 1552

Ecaterina Stenbock (suedeză Katarina Gustavsdotter Stenbock; 22 iulie 153513 decembrie 1621) a fost regină consort a Suediei între 1552 și 1560 ca a treia și ultima soție a regelui Gustav I. Ea a fost fiica lui Gustaf Olofsson Stenbock și a Brita Eriksdotter Leijonhufvud, care a fost sora celei de-a doua soții a regelui, Margareta Leijonhufvud. Ecaterina a fost sora lui Ebba Stenbock.

Căsătoria Ecaterinei cu regele a fost contestată de către biserică și cler, din cauza relației ei (nepoată) a fostei soții a regelui. Cu toate acestea, regele a răspuns că legile Vechiului Testament erau aplicabile numai pentru evrei, și, prin urmare, nunta ar putea avea loc.

Căsătoria a fost celebrată cu mare cheltuială la Vadstena, la 22 august 1552, în același timp ce ciuma mătura toată țara iar orașul Turku a ars;oamenii au susținut că au văzut semne rele pe cer. A doua zi, Ecaterina a fost încoronată regină. Festivitățile au durat trei zile. Când Curtea a plecat, orașul Vadstena a ars într-un mare incendiu, care a fost văzut ca un alt semn rău. Căsătoria nu a fost una fericită, lucru admis de către însuși regele; chiar s-a spus că el intenționa să scrie o lege care să împiedice orice căsătorie viitoare între: "Doi oameni dintre care unul e tânăr și celălalt bătrân".
Se spune că regele a auzit-o vorbind de fostul ei logodnic, Gustav Tre Rosor ("Trei Trandafiri"), în somn, în care ea a spus: "Regele Gustav îmi este foarte drag, dar eu nu-l voi uita niciodată Trandafirul". Sănătatea regelui a intrat în declin în următorii ani, iar ea a fost mai mult o asistentă medicală decât soția sa timp de cei opt ani când a fost regină.

În 1554 și în 1556 au existat semne că este însărcinată, dar niciodată nu s-a anunțat oficial vreo sarcină și nici unul nu a confirmat vreodată.[2] Ea a vizitat Finlanda în 1555, unde a rămas până în 1556.[2]

După moartea regelui în 1560, Ecaterina a trăit ca văduvă timp de 61 de ani. Ea a fost prima regina văduvă suedeză care a primit titlul de "Riksänkedrottning", care înseamnă "regina văduvă a regatului". Domeniile ei au făcut-o foarte bogată și independentă ca văduvă.
Ea a împrumutat bani mai multor regi care au urmat soțului ei. De asemenea, ea a acționat ca mediator în conflicte. Cum Eric al XIV-lea al Suediei era necăsătorit, regina văduvă Ecaterina a deținut rolul ceremonios de prima doamnă a curții regale în timpul domniei sale. În 1562, de exemplu, ea a deschis balul dat pentru ambasada Poloniei, care a venit pentru a discuta cu Eric nunta dintre ducele Ioan (fratele regelui) și Catherine Jagellon a Poloniei. În 1568 ea a fost nașa fiului lui Eric cu Karin Månsdotter.

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ a b Suomen kansallisbiografia 5, sivu 58