Sari la conținut

Halucinație

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Halucinație
Specialitatepsihiatrie
Psihologie medicală
psihoterapie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9780.1  Modificați la Wikidata
ICD-10R44  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
DiseasesDB19769
MedlinePlus003258
Patient UKHalucinație
MeSH IDD006212[1]  Modificați la Wikidata
Imagine plastică a halucinației:
Ispitirea Sf. Anton, de Matthias Grünewald

Halucinația este o tulburare psihică prin care o percepție senzorială are loc în absența stimulului. Cu alte cuvinte, deși obiectul fizic nu există în realitate, acesta este perceput de subiect prin intermediul unuia din cele cinci simțuri. În situații mai rare, frica și paranoia cauzate de halucinații pot duce la comportamente și decizii periculoase, cum ar fi violența și sinuciderea.[2][3][4]

Există o varietate mare de cauze care pot duce la apariția halucinațiilor. Dintre acestea, cele mai des întâlnite sunt:

Halucinațiile se pot manifesta în mai multe feluri și au

Halucinații psihosenzoriale

[modificare | modificare sursă]
  • vizuale (de exemplu clarvederea[11])
  • auditive
  • olfactive și gustative
  • tactile
  • chinestezice

Halucinații induse de droguri

[modificare | modificare sursă]

Acest tip de halucinații poate fi indus de drogurile halucinogene, disociative și delirante. Anumite psihedelice, cum ar fi dietilamida acidului lisergic (LSD), dimetiltriptamina (DMT), psilocybe cubensis (ciuperci halucinogene) și salvia divinorum pot cauza halucinații de intensitate medie sau puternică.[12][13]

  1. ^ Human Phenotype Ontology release 2018-03-08, accesat în  
  2. ^ „Everything You Need to Know About Hallucinations” (în engleză). Accesat în . 
  3. ^ Anthony G. Gallagher,Timothy G. Dinan,N. P. Sheehy &L. J. V. Baker (). „Chronic auditory hallucinations and suicide risk factors in schizophrenia”: 346–355. 
  4. ^ Suprakash Chaudhury. „Hallucinations: Clinical aspects and management”. US National Library of Medicine National Institutes of Health. 
  5. ^ Dr. Chauncey Spears (ed.). „Hallucinations/Delusions | Parkinson's Foundation” (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ Jacquelyn Cafasso. Dr. Seunggu Han, ed. „Parkinson's and Hallucinations: Causes and Treatments”. Accesat în . 
  7. ^ „Hallucinations and delusions” (în engleză). Accesat în . 
  8. ^ „Hallucinations and Delusions :: Parkinson's Victoria” (în engleză). Accesat în . 
  9. ^ „Schizophrenia Symptoms” (în engleză). WebMD. Accesat în . 
  10. ^ „Schizophrenia - Symptoms” (în engleză). United Kingdom National Health Service. Accesat în . 
  11. ^ Blom, Jan Dirk (). A Dictionary of Hallucinations (în engleză). New York, Dordrecht, Heidelberg, London: Springer Science+Business Media, LLC. p. 99. doi:10.1007/978-1-4419-1223-7. ISBN 978-1-4419-1222-0. Accesat în . Clarvederea - este cunoscută și ca luciditate, telekinezie și criptestezie. Termenul este folosit în literatura parapsihologică pentru a denumi o halucinație care poate fi atribuită unei surse metafizice. Prin urmare, este interpretată drept * telepatică * sau cel puțin ca o coincidență.

    Referință
    Guily, R.E. (1991) Harper's encyclopedia of mystical and paranormal experience. New York, NY: Castle Books.
     
  12. ^ „The 3 Most Potent Psychedelics” (în engleză). . Accesat în . 
  13. ^ „Tipuri de droguri - Halucinogene”. Accesat în . 
  • Popescu-Neveanu, Paul - Dicționar de psihologie generală, Editura Albatros, București, 1974
  • Larousse - Bolile importante, Rao Books, 2002

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Clasificare
Resurse externe