Sari la conținut

Split

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Split
—  Oraș  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Split se află în Croația
Split
Split
Split (Croația)
Poziția geografică
Coordonate: 43°31′N 16°27′E ({{PAGENAME}}) / 43.51°N 16.45°E

ȚarăCroaţia Croația
CantonSplit-Dalmația

Componență8 naselja

Guvernare
 - PrimarIvica Puljak[*][[Ivica Puljak (Croatian physicist and politician)|​]]

Suprafață[2]
 - Total79 km²
Altitudinem.d.m.

Populație (2011)[1]
 - Total178.102 locuitori
 - Densitate2.255,59 loc./km²

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal21 000
Prefix telefonic021

Localități înfrățite
 - 28 orașe înfrățitelistă

Prezență online
www.split.hr
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Split
Poziția localității Split
Poziția localității Split

Split (greacă: Aspálathos (Aσπάλαθος) ori Spálathos (Σπάλαθος); latina antică: Spalatum ori Aspalatum; italiană: Spalato) este un oraș în cantonul Split-Dalmația, Croația, având o populație de 178.102 locuitori (2011).

Split este cunoscut pentru Palatul lui Dioclețian și Catedrala San Doimo, cu faimoasa campanilă. Orașul este sediul Arhidiecezei de Split. În ciuda existenței vechii cetăți antice Salona (astăzi Solin) la nord de Splitul de astăzi, construcția orașului a început prin palatul împăratului roman. Dioclețian, care a condus între 284 și 305, a ordonat construcția sa în anul 300. În secolul al VII-lea primii cetățeni ai așezării Split s-au instalat în afara zidurilor.

Chiar și astăzi, palatul constituie centrul orașului, plin fiind de magazine și piețe, aflate în pe străzile fostului palat, iar catedrala (mausoleu în timpul lui Dioclețian) se află chiar în centrul său.

Unul din episcopii medievali ai orașului a fost Rogerius, anterior canonic de Oradea Mare și autor al unor memorii legate de marea invazie mongolă.

Orașul a aparținut o lungă perioadă de Republica Veneția (în secolul al XIV-lea și apoi din nou din 1420), până când a intrat sub dominația Austro-Ungariei în 1797. Provincia Dalmația, s-a reunit mai târziu cu Croația și Split este înglobat în aceasta (la acea vreme Iugoslavia) până în ziua de astăzi. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, o parte din facilitățile portului au fost bombardate.

Split este considerat uneori capitala Dalmației, dar nu există o asemenea unitate guvernamentală în prezent, și capitala tradițională este orașul Zadar.

Centrul vechi istoric și Palatul lui Dioclețian din Split au fost înscrise în anul 1979 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Split trăiește din turism, pescuit, vin și industriile hârtiei, chimică. Este de asemenea un punct de trafic pentru Dalmația: în majoritatea insulelor din mijlocul Dalmației nu se poate ajunge fără a trece prin portul Split (de obicei se merge cu feriboturile Jadrolinija). Asta include și insule Brač, Hvar și Šolta, dar și Vis sau Lastovo care sunt mai distante. Aeroportul din Split în localitatea Kaštel-Štafilić este adeseori prima oprire pentru turiștii din această regiune.



Componența etnică a orașului Split

     Croați (96,23%)

     Sârbi (1,42%)

     Necunoscut (0,39%)

     Neclasificat (1,39%)


Componența confesională a orașului Split

     Catolici (86,15%)

     Fără religie și atei (6,56%)

     Agnostici și sceptici (1,61%)

     Ortodocși (1,18%)

     Necunoscută (3,2%)

     Alte religii (1,29%)

Conform recensământului din 2011, orașul Split avea 178.102 locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (96,23%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (1,42%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a 0,39% din locuitori.[1] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (86,15%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (6,56%), agnostici și sceptici (1,61%) și ortodocși (1,18%). Pentru 3,2% din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Populația istorică
AnulPop.±%
1857 12.417—    
1869 14.587+17.5%
1880 16.883+15.7%
1890 18.483+9.5%
1900 21.925+18.6%
1910 25.103+14.5%
1921 29.155+16.1%
1931 40.029+37.3%
1948 54.187+35.4%
1953 64.874+19.7%
1961 85.374+31.6%
1971 129.203+51.3%
1981 176.303+36.5%
1991 200.459+13.7%
2001 188.694−5.9%
2011 178.102−5.6%
datele recensămintelor [1]
Stadionul Poljud
Arena Spaladium

Sportivii, tradițional, sunt la mare respect în Split, și orașul este renumit prin producerea multor campioni. Cele mai populare sporturi în Split sunt fotbalul, tenisul, baschetul, înotul, canotajul, water polo, atletismul și handballul. Rezidenții Splitului obișnuiesc să se refere la orașul natal cu "Cel mai sportiv oraș din lume". Echipa principală de fotbal a orașului este Hajduk Split, cel mai popular club sportiv din Croația, susținut de o asociație mare de fani cunoscută ca Torcida Split, în timp ce RNK Split este al doilea club al orașului. Cel mai mare stadion din oraș este Stadionul Poljud, stadionul lui HNK Hajduk Split, cu o capacitate de 35.000 de locuri (55.000 înainte de fi renovat). Slaven Bilić, Aljoša Asanović, Igor Tudor, și Stipe Pletikosa sunt câțiva faimoși nativi din Split care și-au început cariera la Hajduk. Baschetul este de asemenea popular, prin jucători notabili de genul lui Toni Kukoč. În Split s-au desfășurat în 1979 Jocurile Mediteraniene.

Cel mai renumit tenisman rezident din Split este fostul campion de la Wimbledon, Goran Ivanišević. De asemenea, în Split a crescut o altă stea a tenisului, Mario Ančić, cunoscut și ca "Super Mario" sau "Micul Goran".

Picigin este sportul local, practicat pe câteva plaje ale orașului, printre care cea mai cunoscută este Bačvice. Se joacă într-o apă puțin adâncă, cu o minge mare.

Date climatice pentru Split (Marjan Hill, 1948 – 2014)
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 10.3
(50,5)
11.0
(51,8)
13.7
(56,7)
17.4
(63,3)
22.5
(72,5)
26.7
(80,1)
29.8
(85,6)
29.5
(85,1)
25.1
(77,2)
20.0
(68)
14.9
(58,8)
11.5
(52,7)
19,37
(66,86)
Media zilnică °C (°F) 7.9
(46,2)
8.3
(46,9)
10.7
(51,3)
14.3
(57,7)
19.1
(66,4)
23.1
(73,6)
25.9
(78,6)
25.6
(78,1)
21.5
(70,7)
17.1
(62,8)
12.6
(54,7)
9.2
(48,6)
16,28
(61,3)
Minima medie °C (°F) 5.4
(41,7)
5.5
(41,9)
7.6
(45,7)
10.8
(51,4)
15.2
(59,4)
18.8
(65,8)
21.6
(70,9)
21.5
(70,7)
18.1
(64,6)
14.1
(57,4)
9.9
(49,8)
6.0
(42,8)
12,88
(55,18)
Minima istorică °C (°F) −9
(15,8)
−8.1
(17,4)
−6.6
(20,1)
0.3
(32,5)
4.8
(40,6)
9.1
(48,4)
13.0
(55,4)
11.2
(52,2)
8.8
(47,8)
3.8
(38,8)
−4.5
(23,9)
−6.3
(20,7)
−9
(15,8)
Precipitații mm (inches) 77.3
(3.043)
62.8
(2.472)
63.4
(2.496)
62.6
(2.465)
55.4
(2.181)
49.7
(1.957)
26.3
(1.035)
42.7
(1.681)
71.0
(2.795)
76.5
(3.012)
112.9
(4.445)
103.5
(4.075)
804,1
(31,657)
Nr. mediu de zile ploioase 11 10 10 9 9 9 6 5 7 9 12 12 109
Nr. mediu de zile cu ninsoare 1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 4
Ore însorite 131.5 147.9 186.8 217.2 273.0 307.4 350.3 324.8 247.3 196.9 130.6 119.3 2.633
Sursa nr. 1: National Meteorological and Hydrological Service (Croatia) [4]
Sursa nr. 2: World Weather Information Service [5]
Temperatura medie a apei mării:[6]
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
14 °C (57 °F) 14 °C (57 °F) 14 °C (57 °F) 14 °C (57 °F) 17 °C (63 °F) 21 °C (70 °F) 24 °C (75 °F) 25 °C (77 °F) 23 °C (73 °F) 20 °C (68 °F) 17 °C (63 °F) 15 °C (59 °F) 18,2 °C (64,8 °F)

Relații internaționale

[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite

[modificare | modificare sursă]

Split este înfrățit cu:

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b „Componența etnică a cantonului Split-Dalmația pe comune și orașe”. Biroul de Statistică al Croației. Accesat în . 
  2. ^ a b Register of spatial units of the State Geodetic Administration of the Republic of Croatia 
  3. ^ „Componența confesională a cantonului Split-Dalmația pe comune și orașe”. Biroul de Statistică al Croației. Accesat în . 
  4. ^ „Monthly Climate Values”. Croatian Meteorological and Hydrological Service. Accesat în . 
  5. ^ „Climatological Information”. World Meteorological Organization. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Split Climate - weather2travel.com
  7. ^ „کرمانشاه و اسپیلیت خواهر خوانده می شوند” (în Farsi). Accesat în . 
  8. ^ „Trondheims offisielle nettsted - Vennskapsbyer”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Split